Actiune in constatare. Decizia 339/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
decizia civilă nr.339/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 30 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier: -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1449/S/02.10.2008 și încheierii Camerei de Consiliu din 18.12.2008 și depârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSIIîmpotriva sentinței civilenr.1449/S/02.10.2008 pronunțate de Tribunalul Brașov, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din 23 martie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea de a formula concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru astăzi 30 martie 2009.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr.1449 din 2 octombrie 2008, Tribunalul Brașova admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A constatat îndeplinite condițiile de pensionare pentru limită de vârstă, la data formulării cererii de către reclamantă.
A obligat pârâta să emită decizia de pensie pentru limită de vârstă, drepturile urmând a fi stabilite începând cu data de 23.12.2004 și să plătească retroactiv drepturile astfel stabilite.
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
A luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Din examinarea carnetului de munca, instanta a retinut ca reclamanta a fost angajata in perioada 01.12.1973 - 01.06.1978 ca baletist (balerin) la Oficiul National de Turism "" B, iar in perioada 01.06.1978 - 16.12.1986 a functionat in cadrul aceleiasi institutii, ca dansator.
Potrivit art. 20 alin. 1 lit. d din Lg. 19/2000, "In sensul prezentei legi, locurile de munca in conditii speciale sunt cele din - activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa 2.
In anexa 2 aceluiasi act normativ, activitatile de balerin si dansator sunt cuprinse in profesiile din activitatea artistica ale caror locuri de munca se incadreaza in conditii speciale.
Articolul 44 din Lg. 19/2000, prevede ca, asiguratii prevazuti la art. 20 lit. d, care au realizat stagii de cotizare mai mici decat cele prevazute la alin. 1 si 2 ale art. 43, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, cu reducerea proportionala a varstelor standard de pensionare, in conditiile realizarii stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor cuprinse in anexele 4 si 5.
Potrivit anexei 9 din Normele Metodologice de aplicare a Lg. 19/2000, in raport de data nasterii (22.08.1952), varsta reclamantei la iesirea la pensie este de 59 de ani si 2 luni, iar data iesirii la pensie este octombrie 2011.
Conform mentiunilor efectuate in carnetul de munca, reclamanta are un stagiu de cotizare de 26 ani, 8 luni si 27 de zile, din care, 13 ani si 15 zile in conditiile speciale prevazute de art. 20 lit.
Din anexa 5 pct. 4 Lg. 19/2000 se retine ca, la un stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de 12 ani si 6 luni si un stagiu total de cotizare necesar, varsta de pensionare se reduce cu 7 ani.
Aceste dispozitii fiind aplicabile si in cazul reclamantei, instanta a retinut ca aceasta avea dreptul sa se pensioneze la 52 de ani si 2 luni, respectiv la data de 22.10.2004.
In mod gresit a apreciat parata ca este necesara emiterea unei adeverinte in baza Ordinului 50/1990, care sa dovedeasca conditiile speciale de munca ale reclamantei, intrucat acest act normativ vizeaza alte activitati si categorii profesionale decat cea desfasurata de reclamanta, mentiunile efectuate in carnetul de munca fiind suficiente, de dispozitiile art. 20 lit. d din Lg. 19/2000.
de refuzul neintemeiat al paratei de a emite decizie de pensie pentru limita de varsta, data formularii cererii de catre reclamanta, data la care aceasta indeplinea conditiile pensionarii pentru limita de varsta, repercursiunile acestora produse reclamantei in plan personal si financiar, instanta apreciaza ca a fost creat un prejudiciu moral reclamantei, de a fi acoperit prin bani, fiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998, art. 999 civ. In consecinta, instanta a apreciat ca suma de 5.000 lei este indestulatoare pentru a acoperi prejudiciul moral creat reclamantei.
Pentru considerentele mai sus aratate, instanta a admis in parte actiunea formulata si precizata de reclamanta si a constatat indeplinite conditiile de pensionare pentru limita de varsta, la data formularii cererii de catre reclamanta.
Intrucat reclamanta a depus cerere pentru stabilirea drepturilor de pensie la data de 23.12.2004, cu depasirea termenului de 30 de zile de la indeplinirea conditiilor de pensionare, in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art. 83 alin. 1 din Lg. 19/2000, ci dispozitiile art. 83 alin. 4 lit. a din acelasi act normativ.
Prin încheierea pronunțată la data de 18.12.2008, Tribunalul Brașova respins cererile de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr.1449/2.10.2008 a Tribunalului Brașov și de îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul aceleiași sentințe, formulate de contestatoarea.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
În ceea ce privește cererea de lămurire a dispozitivului instanța a constatat că prin sentința civilă nr. 1449/02.10.2008 s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, s-au constatat îndeplinite condițiile de pensionare pentru limita de vârstă, la data formulării cererii de către reclamantă iar pârâta a fost obligată să emită decizie de pensie pentru limită de vârstă, drepturile urmând a fi stabilite începând cu data de 23.12.2004 și să plătească retroactiv drepturile astfel stabilite. Pârâta a mai fost obligată să plătească reclamantei suma de 5.000 lei, cu titlu de daune morale.
Dispozițiile art. 281/1 Cod procedură civilă privitoare la lămurirea înțelesului sau întinderii și aplicării dispozitivului hotărârii nu permit instanței să se pronunțe cu privire la aspecte care nu au fost supuse dezbaterii contradictorii a părților până la pronunțarea hotărârii ce face obiectul cererii de lămurire, respectiv să soluționeze cereri noi.
Astfel, instanța a constatat că petenta nu a solicitat prin cererea introductivă de instanță sau prin precizările formulate ulterior, obligarea intimatei la plata drepturilor de pensie datorate retroactiv, actualizate cu indicele de inflație.
Valoarea unui punct de pensie se stabilește prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceasta se determină prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecărui an cu cel puțin rata inflației, prognozată pentru anul bugetar următor de instituția cu atribuții în domeniu (art. 80 alin. 1 din Legea nr. 19/2000), astfel că orice modificare în timp a acestei valori se aplică automat de către intimată, nefiind necesar ca instanța să rețină în dispozitiv valoarea punctului de pensie pentru fiecare an, începând cu decembrie 2004. Instanța a recunoscut dreptul contestatoarei la pensia pentru limită de vârstă începând cu data de 23.12.2004, aceasta având posibilitatea de a contesta în instanță noua decizie emisă de intimată în executarea hotărârii judecătorești, dacă petenta va aprecia că dispozițiile acesteia nu au fost executate întocmai. drepturilor de pensie fiind prevăzute de lege, intimata va proceda întocmai în mod obligatoriu, fără ca instanța să fie nevoită să dispună în acest sens, în ipoteza în care petenta îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de aceste recalculări. Oricum, obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie nu a făcut obiectul cererii introductive de instanță și nici al precizărilor ulterioare iar în cererea de lămurire a dispozitivului contestatoarea s-a referit generic la noțiunea de "recalculare" fără să indice actul normativ pe temeiul căruia această recalculare ar trebui realizată. Urmează ca, în ipoteza în care intimata omite aceste recalculări în stabilirea drepturilor de pensie potrivit dispozitivului prezentei sentințe, petenta să conteste noua decizie și să indice în concret ce acte normative aplicabile relative la recalcularea pensiei ar fi fost omise de intimată.
Prevederile Legii nr. 218/27.10.2008, pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000, potrivit cărora asigurații din sistemul public care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 precum și cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții speciale sau deosebite, potrivit legislației în vigoare după această dată, beneficiază de majorarea punctajului cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă sau în condiții speciale, au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 738/31.10.2008, deci ulterior pronunțării sentinței civile ce se solicită a se lămuri. Drept urmare, dispozitivul unei sentințe civile nu poate fi lămurit decât din perspectiva unor prevederi legale în vigoare la momentul pronunțării acesteia ia nu în temeiul unor acte normative intrate în vigoare ulterior acestui moment. De altfel, majorarea cu 50% a punctajului reglementată prin Legea nr. 218/2008 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2010, potrivit dispozițiilor nr.OUG 209/2008.
În ceea ce privește cererea de îndreptare a erorii materiale, instanța a constatat că prin sentința civilă nr. 1449/02.10.2008 a Tribunalului Brașovs -a dispus ca plata retroactivă a drepturilor de pensie să fie plătite contestatoarei începând cu data de 23.12.2004, argumentându-se în considerente că cererea de pensionare a fost depusă de contestatoare la această dată și invocându-se prevederile art. 82 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 19/2000.
Printr-o astfel de cerere nu s-ar putea îndrepta greșeli de judecată. Or, instanța a argumentat juridic motivul pentru care a apreciat că petenta beneficiază de drepturile de pensie începând cu data de 23.12.2004, nefiind vorba în speță despre o eroare materială. Dacă petenta apreciază că are dreptul la plata drepturilor de pensie începând cu o altă dată, respectiv cu data de 22.10.2004, are posibilitatea de a critica această dispoziție a instanței în calea de atac a recursului, eventualele greșeli de judecată privind fondul litigiului neputând face obiectul procedurii de îndreptare a erorilor materiale reglementată de art. 281 Cod procedură civilă.
Împotriva sentinței au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâta Casa Județeană de Pensii Totodată reclamanta a declarat recurs și împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 18 decembrie 2008 în dosarul nr-.
Prin recursul formulat, reclamanta a solicitat modificarea sentinței, respectiv a paragrafelor 2 și 3 din dispozitiv, acordarea dobânzii legale ca urmare a neplății pensiei restante din octombrie 2004, despăgubiri pentru neexecutarea sentinței, în valoare de 3000 RON, stabilirea de termene pentru toate plățile pe care le are de făcut pârâta, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cuprinsul sentinței atacate s-au strecurat două greșeli, respectiv menționarea art.83 alin.4 lit.c din Legea 219/2000, care face ca sentința să fie aplicabilă din anul 2005, și formularea instanței, în sensul obligării pârâtei "să plătească retroactiv drepturile astfel stabilite" care, în opinia reclamantei echivalează cu o scutire de compensație, pentru întârzierea plății.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.6,8,9 Cod procedură civilă, art.294 pct.2, 3041, 316, 278 pct.3, 300 pct.1 Cod procedură civilă, art.108, 1088, 1089, 1073, 1075 și 1086 Cod civil.
Prin recursul formulat, recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii a solicitat modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivare se evidențiază faptul că în cauză nu a fost emisă nicio decizie și că reclamanta avea obligația de a depune la sediul Casei Județene de Pensii înscrisurile prevăzute de art.28 din Ordinul 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 19/2000.
Totodată, se arată că încadrarea în I de muncă se face de către unitatea la care a fost angajată reclamanta și nu de către Casa Județeană de Pensii B sau de către instanța de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii 19/2000, ale Ordonanței 27/2002, ale HG 1025/2003 și Ordinul nr.136/1976.
Examinând sentința atacată în raport cu actele, lucrările dosarului și motivele de recurs, Curtea reține următoarele:
.50/5.03.1990 emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Comisia Națională pentru Protecția stabilește locurile de muncă, activitățile și categoriile de personal care lucrează în condiții deosebite, ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării.
Potrivit punctelor 6 și 7 din acest ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă, concrete, în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc). Încadrarea în grupele I și II de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Rezultă fără dubiu obligația unității deținătoare de a emite o adeverință prin care funcția deținută de contestatoare să fie încadrată în grupa de muncă corespunzătoare.
Susținerea recurentei reclamante în sensul inaplicabilității dispozițiilor Ordinului 50/1990 urmează a fi înlăturată, având în vedere că acest act normativ reglementează condițiile încadrării în grupele de muncă.
Întrucât pretențiile reclamantei sunt condiționate de existența adeverinței emisă de fostul angajator, care să realizeze încadrarea în grupa de muncă, instanța, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii
Se are în vedere faptul că principiul "non reformatio in pejus" trebuie respectat nu numai cu prilejul judecării căii de atac, ci și cu ocazia rejudecării după desființarea cu trimitere. Aceasta deoarece rejudecarea este și ea rezultatul inițiativei pe care a avut- partea prin exercitarea căii de atac.
Astfel, spus, partea trebuie să aibă siguranța că nu-și va înrăutăți situația nu numai în calea de atac pe care o exercită, ci și în etapele procesuale subsecvente admiterii căii de atac.
Luând în considerare faptul că împotriva sentinței civile nr.981/2007 a Tribunalului Brașov numai reclamanta a declarat recurs, și în conformitate cu principiul "non reformatio in pejus", Curtea va modifica în parte sentința civilă nr.1449/S/2.10.2008 a Tribunalului Brașov, în sensul că va obliga pârâta Casa Județeană de Pensii B să primească dosarul de pensie al reclamantei și să emită decizie de pensie.
Ca urmare a admiterii recursului formulat de Casa Județeană de Pensii B, va fi respins recursul declarat de reclamantă, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, atât împotriva sentinței civile nr.1449/S/2.10.2008 a Tribunalului Brașov, cât și împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 18.12.2008 în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr.1449/S/2.10.2008 a Tribunalului Brașov și împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 18.12.2008 în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de recurenta pârâta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr.1449/S/2.10.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pârâta Casa Județeană de Pensii B să primească dosarul de pensie al reclamantei și să emită decizie de pensie.
Menține dispoziția privind admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.
Înlătură restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică. azi 30 martie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red./30.04.09
Tehnored. 07.05.2009- 3 ex.
Jud. fond /SS
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Nicoleta Grigorescu, Maria