Alte cereri. Decizia 1363/2009. Curtea de Apel Tg Mures

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1363/

Ședința publică din 11 iunie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Tg.M,-, împotriva sentinței civile nr. 722 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentanta pârâtei recurente Casa Județeană de Pensii M, consilier juridic și reprezentanta reclamantului intimat, av., lipsă fiind chematul în garanție intimat Cabinetul de expertize medicale și recuperare a capacității de muncă

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Reprezentantele părților declară că nu au cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentanta pârâtei recurente susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.

CURTEA DE APEL,

Prin sentința civilă nr. 722 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Civilă, în dosarul nr- s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii M și s-a dispus anularea deciziei nr. - din 13 septembrie 2007, emisă de pârâtă și obligarea pârâtei la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1584 lei, cu titlu de pensie restantă. Prin aceeași sentință s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii M în contradictoriu cu chemata în garanție Casa Locală de Pensii D prin Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta și a solicitat modificarea sentinței atacate și în consecință respingerea acțiunii formulate de reclamant, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 4,8 și 9 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului s-a arătat că reclamantul este beneficiar al unei pensii pentru pierderea capacității de muncă în baza deciziei nr. - din 16 septembrie 2005, emisă de Casa Județeană de Pensii M, iar acordarea pensiei de invaliditate s-a făcut în baza deciziei asupra încadrării în grad de invaliditate nr. 980 din 22 aprilie 2005 Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă

S-a mai arătat că reclamantul a primit drepturile de pensie conform deciziei până la data de 1 aprilie 2007, dată la care Casa Județeană de Pensii Maf ost avizată de către cabinetul sus-menționat că reclamantul nu s-a prezentat la termenul de revizuire medicală din martie 2007, neprezentarea la data stabilită de medicul expert nefiind justificată din punct de vedere medical.

Pârâta a invocat faptul că instanța de fond în mod eronat a admis contestația reclamantului, ignorând datele și probele existente la dosar, precum și împrejurările de fapt și de drept care sunt incidente în cauză.

În acest sens s-a precizat că acordarea drepturilor bănești reprezentând pensia de invaliditate nu se poate face fără a avea la bază decizia de încadrare în grad de invaliditate emisă de medicul specializat. În speță, reclamantul avea obligația de a se prezenta la Comisia de Expertiză Medicală în martie 2007 în vederea reexpertizării. Această obligație trebuia să fie cunoscută de reclamant întrucât pe de o parte este o obligație legală instituită de art. 62 din Legea nr. 19/2000 și pe de altă parte este înscrisă în decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.

Pârâta a precizat de asemenea că pensia reclamantului a fost suspendată începând cu 1 aprilie 2007 întrucât acesta nu s-a prezentat la revizuirea medicală.

S-a mai relevat faptul că încadrarea în grad de invaliditate s- făcut în conformitate cu prevederile art. 56 și urm. din Legea nr. 19/2000 de către Cabinetul de e3xpertiză medicală și recuperare a capacității de muncă D, ale cărei decizii, Casa Județeană de Pensii M nu le poate cenzura.

S-a susținut de asemenea că instanța de fond în mod eronat a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, având în vedere că suspendarea pensiei a fost determinată de emiterea deciziei medicale de invaliditate prin care s-a dispus suspendarea. Totodată, s-a apreciat că în mod eronat a fost respinsă și cererea de introducere în cauză a Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă D din cadrul Casei Locale de Pensii D, deoarece în condițiile în care pârâta ar fi fost obligată la achitarea drepturilor de pensie pe perioada suspendării și chemata în garanție ar trebuie obligată la rândul său la emiterea unei noi decizii de încadrare în grad de invaliditate.

S-a mai susținut că prin soluția pronunțată, instanța de fond a acordat drepturi fără a corela dispoziții legale în vigoare aplicabile, soluția nefiind motivată nici în drept, nici în fapt.

Reclamantul s-a opus admiterii recursului.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 304¹Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:

Prin decizia nr. - din 13 septembrie 2007, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii M, s-a dispus suspendarea, începând cu data de 1 aprilie 2007 pensiei de invaliditate, stabilită în favoarea reclamantului, măsura suspendării fiind dispusă în temeiul art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000.

Din actele dosarului rezultă că prin decizia asupra capacității de muncă nr. 980 din 22 aprilie 2005, emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă D, reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate. În baza acestei decizii reclamantul a beneficiat de pensie de invaliditate, drepturile de pensie fiind stabilite de pârâta Casa Județeană de Pensii M începând cu data de 19 mai 2005.

Decizia de încadrare în gradul II de invaliditate a fost emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă D întrucât la acea dată reclamantul era deținut în Penitenciarul Gherla, iar decizia de pensionare a fost emisă de Casa Județeană de Pensii M deoarece reclamantul are domiciliul în raza teritorială a acestei instituții.

Prin decizia asupra capacității de muncă s-a stabilit ca termen de revizuire medicală data de 21 martie 2006.

Ulterior, prin decizia nr. 842 din 28 martie 2006 emisă de același cabinet de expertiză medicală, s-a menținut încadrarea în gradul II de invaliditate și s-a stabilit ca termen de revizuire data de 27 martie 2007.

La data de 16 iunie 2006, reclamantul a fost eliberat condiționat din Penitenciarul Gherla și ulterior acesta nu s-a mai prezentat la revizuirea medicală.

Prin adresa nr. 147 din 3 aprilie 2007, Cabinetul de expertiză medicală din cadrul Casei Locale de Pensii Dac omunicat Casei Județene de Pensii M că reclamantul nu s-a prezentat în luna martie 2007 la revizuirea medicală și a solicitat să se dispună suspendarea pensiei de invaliditate începând cu luna aprilie 2007.

În aceste condiții, pârâta a emis decizia privind suspendarea pensiei de invaliditate contestată în prezenta cauză.

Reclamantul a invocat faptul că nu a avut cunoștință de termenul de revizuire stabilit, care nu i- fost comunicat verbal și de asemenea nu i-a fost înmânat un exemplar din decizia asupra capacității de muncă.

În legătură cu deciziile de încadrare în grade de invaliditate și cele de revizuire medicală, prin Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 aprobate prin Ordinul nr. 340/2001, se prevede că un exemplar al acestei decizii se predă sub semnătură persoanei expertizate.

În speță, nu s-a făcut dovada că decizia nr. 980/2005 și decizia nr. 842/2006, emisă cu ocazia revizuirii i-au fost comunicate reclamantului. Sub acest aspect trebuie precizat că s-a comunicat de către Casa Județeană de Pensii C, de care aparține Cabinetul de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă D, că în evidențele acestei instituții nu s-a regăsit dovada comunicării cu reclamantul a deciziei de încadrare în gradul II de invaliditate. De asemenea din dosarul medical depus la dosar și care a fost transferat la Casa Județeană de Pensii M, nu reiese că reclamantului i-au fost înmânate personal cele două decizii.

Conform prevederilor art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 neprezentarea, din motive imputabile personalului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

Din prevederile legale menționate, reiese că numai neprezentarea la revizuirea medicală din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei. În speță, trebuie însă avut în vedere faptul că decizia asupra capacității de muncă prin care s-a stabilit ca termen de revizuire data de 27 martie 2007, nu i-a fost comunicată reclamantului și prin urmare această decizie nu a produs efecte față de reclamant în privința termenului de revizuire. În aceste condiții, nu se poate reține culpa reclamantului pentru neprezentarea la revizuirea medicală și întrucât motivele pentru care reclamantul nu s-a prezentat la revizuire nu-i sunt imputabile, nu poate opera suspendarea plății pensiei de invaliditate începând cu data de 1 aprilie 2007.

Din motivarea cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantul a aluat cunoștință la data de 22 octombrie 2007 de faptul că trebuia să se prezinte la revizuire medicală, la această dată fiindu-i comunicată decizia de suspendare a plății pensiei.

Instanța de recurs apreciază că în atare situație, în momentul în care reclamantul a luat cunoștință de obligația sa de a se prezenta la revizuire medicală, trebuia să se prezinte la medicul expert al asigurărilor sociale pentru a fi expertizat, urmând a se emite o nouă decizie în conformitate cu prevederile art. 62 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, decizie prin care să se stabilească dacă se menține sau nu gradul de invaliditate în care a fost încadrat anterior.

Reclamantul nu a făcut dovada că a urmat această procedură și din moment ce în luna octombrie 2007 luat cunoștință de obligația de a se prezenta la revizuirea medicală, suspendarea plății pensiei poate opera începând cu data de 1 noiembrie 2007, deoarece de la această dată se poate reține neprezentarea la revizuire medicală din motive imputabile.

În condițiile în care se reține că suspendarea plății pensiei de invaliditate operează începând cu data de 1 noiembrie 2007, suma la plata căreia a fost obligată pârâta se impune a fi redusă de la 1584 lei care reprezintă cuantumul pensiei aferent perioadei aprilie 2007 - decembrie 2007 la 1232 lei, acesta fiind cuantumul pensiei aferent perioadei aprilie 2007 - octombrie 2007.

Susținerea recurentei pârâte din cererea de recurs în sensul că obligația de a se prezenta la comisia de expertiză medicală era cunoscut de reclamant este nefondată, din moment ce decizia prin care s-a stabilit termenul de revizuire nu i-s fost comunicată acestuia.

De asemenea este nefondată și susținerea conform căreia medicul specialist a suspendat decizia de încadrare în grad de invaliditate, deoarece Cabinetul de expertiză medicală D doar i-a comunicat pârâtei faptul că reclamantul nu s-a prezentat la revizuirea medicală și i-a cerut să facă aplicarea prevederilor art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000.

În speță nu se pune problema cenzurării deciziilor emise de Cabinetul de expertiză medicală D, ci doar a efectelor pe care le produc aceste decizii în contextul în care nu i-au fost comunicate reclamantului conform prevederilor legale aplicabile în materie.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii a fost în mod corect respinsă de instanța de fond, având în vedere că prin cererea introductivă s-a contestat decizia nr. - din 13 septembrie 2007, care a fost emisă de pârâtă.

Cererea de chemare în garanție a Cabinetului de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă D, a fost de asemenea în mod corect respinsă de tribunal, deoarece în condițiile în care neprezentarea reclamantului la revizuirea medicală nu-i este imputabilă acestuia, decizia de încadrare în grad de invaliditate emisă în martie 2006, produce efecte în continuare, până la 1 noiembrie 2007 și abia ulterior se pune problema emiterii unei noi decizii.

În consecință, pentru considerentele arătate, instanța de recurs apreciază că decizia contestată de reclamant se impune a fi anulată doar în parte, în sensul că suspendarea plății pensiei va opera doar începând cu data de 1 noiembrie 2007, în condițiile în care reclamantul a luat cunoștință de obligația de a se prezenta la revizuirea medicală doar în luna octombrie 2007. În acest context se impune și reducerea sumei de 1584 lei stabilită de instanța de fond cu titlu de pensie restantă (aferentă perioadei aprilie 2007 - decembrie 2007), la suma de 1232 lei ( aferentă perioadei aprilie 2007 - octombrie 2007 - 176 lei 7 luni).

Față de cele ce preced, constatând că instanța de fond a interpretat greșit actele deduse judecății, însă numai sub aspectul perioadei pentru care operează suspendarea plății pensiei de invaliditate, în temeiul art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă, curtea va admite recursul pârâtei și va modifica în parte sentința atacată, dispunând anularea în parte a deciziei contestate de reclamant în sensul că suspendarea plății pensiei va opera începând cu data de 1 noiembrie 2007. Pe cale de consecință, cuantumul sumei la plata căreia va fi obligată pârâta, se va reduce la 1232 lei, celelalte dispoziții ale sentinței atacate urmând să fie menținute.

Instanța de recurs apreciază că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4 și 7 Cod procedură civilă, nu sunt incidente în speță, deoarece prin hotărârea pronunțată, instanța nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, iar hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se sprijină.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 722 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă, în dosarul nr-.

Modifică în parte sentința atacată și în consecință:

Anulează în parte decizia nr. - din 13 septembrie 2007, emisă de Casa Județeană de Pensii M în sensul că suspendarea drepturilor cuvenite reclamantului domiciliat în,-, județul M, se va face începând cu data de 1 noiembrie 2007.

Reduce de la 1584 lei la 1232 lei suma stabilită de instanța de fond cu titlu de pensie restantă în favoarea reclamantului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

pentru fiind în

concediu de odihnă, semnează,

președintele instanței,

GREFIER,

pentru fiind în

concediu de odihnă, semnează

Prim grefier,

Red.

Tehnored. /2.ex.

Jud. fond:-

- 20 iulie 2009 -

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: