Alte cereri. Decizia 1597/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1597/
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M, cu sediul în Tg.M,- și Direcția de Muncă și Protecție Socială M, cu același sediu, împotriva sentinței civile nr.154 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta intimată, asistată de av., lipsă fiind pârâtele recurente Agenția Județeană pentru Prestații Sociale, Direcția de Muncă și Protecție Socială M, pârâtele intimate Primăria orașului și Cert SRL. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru.
Reprezentanta reclamantei intimate declară că nu are cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică. Prin recursul Agenției Județene pentru Prestații Sociale M s-a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mureș. Raportat la obiectul cauzei, apreciază că Tribunalul Mureșa fost legal sesizat, astfel că solicită respingerea excepției invocate de recurentă. Pe fond, acțiunea reclamantei este întemeiată, iar hotărârea primei instanțe a și fost pusă în executare. Nu solicită obligarea pârâtelor recurente la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mureș în dosar nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Cert și Primăria, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei Cert la plata indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului pentru perioada 27.03.2005 - 31.12.2005, cu dobânda legală și obligarea pârâtei Primăria la plata indemnizației pentru îngrijirea copilului pentru perioada 01.01.2006 - 26.03.2007 cu dobânda legală de la scadența fiecărei sume lunare și până la achitarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din 20.11.2008, reclamanta a depus o precizare de acțiune prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie, solicitând și obligarea acesteia la plata indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului pentru perioada 1.01.2006 - 26.03.2007, cu dobânda legală de la scadența fiecărei sume lunare și până la achitarea efectivă, întrucât aceasta are calitate procesuală pasivă și nu Primăria potrivit dispozițiilor art. 19 din nr.OUG 148/2005.
Prin întâmpinare pârâta Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureșa arătat că în cauză calitatea de pârâtă revine Agenției Județene pentru Protecție Socială
Prin sentința civilă nr. 154 din 12 februarie 2009, Tribunalul Mureșa admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Cert, Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureș și Agenției Județene pentru Protecție Socială M și a obligat pârâta Cert la plata în favoarea reclamantei a indemnizației pentru creșterea copilului pentru perioada 27.03.2005 - 31.12.2005; a obligat pârâții Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureș și Agenția Județeană pentru Protecție Socială M la plata în favoarea reclamantei a indemnizației pentru creșterea copilului pentru perioada 01.01.2006 - 26.03.2007; s-a dispus ca la indemnizațiile mai sus menționate se va adăuga și dobânda legală, calculată începând cu data de 2.10.2008 și până la plata integrală a debitului; a obligat pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată; a respins acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Primăria, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 557/2007 pronunțată de Tribunalul Mureș, s-a constata că în perioada 18.06.2003 și până în 13.04.2007, reclamanta a lucrat în cadrul pârâtei Cert, perioada respectivă constituind stagiu de cotizare.
La data de 26.03.2005, s-a născut minora.
În consecință având în vedere dispozițiile art. 133 din Legea nr. 19/2000, instanța de fond a reținut că această pârâtă este obligată să plătească reclamantei indemnizația de creștere a copilului pentru perioada 27.03.2005 - 31.12.2005.
Pentru perioada 01.01.2006-26.03.2008, potrivit art. 19 din nr.OUG148/2005, fondurile necesare indemnizației pentru creșterea copilului se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei, iar art. 20 din același act normativ prevede că, calculul și plata drepturilor se fac de către direcțiile teritoriale.
S-a mai arătat că refuzul pârâtei Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureș exprimat prin adresa nr. 6926/27.06.2008, de a plăti reclamantei indemnizația după 01.01.2006 este nelegal, întrucât hotărârea respectivă este un înscris doveditor al stagiului de cotizare al reclamantei, la fel ca și mențiunile din carnetul de muncă.
Având în vedere că pârâta Direcției de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureș, nu a făcut dovada preluării atribuțiilor de către Agenția Județeană pentru Protecție Socială M, în condițiile art. 22 și 23 din nr.OUG 116/2007, va obliga ambele pârâte să-i plătească reclamantei indemnizația pentru creșterea copilului pe perioada 01.01.2008 - 26.03.2007, la care se va adăuga și dobânda legală până la achitarea integrală a debitului.
S-a constatat lipsa calității procesuale pasive în cauză a Primăriei raportat la prevederile art. 9, 19, 20 din OUG nr. 148/2005, nr.OUG 116/2007 și nr.HG 128/2008.
S- făcut aplicarea art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat în termen legal recurs pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M și Direcția de Muncă și Protecție Socială
În motivarea recursului, prin care pârâta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Mas olicitat modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, s-a arătat în esență că la data de 01.01.2006, Direcția de Muncă și Protecție Socială Map reluat dosarele care îndeplineau condițiile conform nr.OUG 148/2005 de acordare a indemnizațiilor de creștere a copiilor și stimulentul lunar de la angajatori iar începând cu data de 01.11.2008 dosarele au fost remise Agenției Județene pentru Prestații Sociale
S-a arătat că reclamanta nu a înregistrat dosar la Direcția de Muncă și Protecție Socială M și ulterior la Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M, dosar care trebuia depus de angajator conform nr.OUG 148/2005, ceea ce înseamnă că Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M nu putea să acorde reclamantei indemnizația de creștere a copilului deoarece instituția nu are acte doveditoare conform art. 8 din nr.OUG 148/2005. Angajatorul Cert este obligat să acorde această indemnizație dat fiind că nu a predat dosarul reclamantei la Direcția de Muncă și Protecție Socială
Aceeași recurentă a mai arătat că reclamanta trebuia, conform art. 1 alin.1 din nr.OUG 148/2005, să realizeze în ultimul an anterior datei nașterii copilului, timp de 12 luni, venituri supuse impozitului pe profit. Față de aceste dispoziții și față de prevederile art. 24 alin.2 din nr.OUG 148/2005, la data când a depus cererea la Direcția de Muncă și Protecție Socială M, înregistrată sub nr. 6524/18.06.2008, reclamanta nu îndeplinea condițiile legale pentru a beneficia de această indemnizație.
Pârâta a mai invocat excepția de necompetență a Tribunalului Mureș, dat fiind că decizia emisă de directorul executiv al Direcției de Muncă și Protecție Socială M este act administrativ unilateral, cu caracter individual iar această decizie poate fi contestată, potrivit art. 9 alin.5 din nr.OUG 148/2005 numai după reglementarele Legii nr. 554/2004.
În motivarea recursului pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială Maa rătat că sentința atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
Astfel, s-a arătat că, reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de nr.OUG 148/2005 pentru a beneficia de indemnizația solicitată. Reclamanta nu a făcut dovada suspendării contractului de muncă pentru perioada 26.03.2005 - 26.03.2007, perioadă pentru care solicită indemnizația pentru creșterea copilului. De asemenea, reclamanta a depus cerere la Direcția de Muncă și Protecție Socială M după 3 ani de la nașterea copilului. Direcția de Muncă și Protecție Socială M avea obligația de plată a indemnizației pentru creșterea copilului în perioada 01.01.2006 - 26.03.2007, dar numai în cazul în care angajatorul Cert și-ar fi depus dosarul deja aflat în plată la ei, la sediul Direcției de Muncă și Protecție Socială
Examinând sentința atacată, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la excepția necompetenței instanței invocate de recurenta Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M reținem că într-adevăr, potrivit art. 9 (5) din nr.OUG 148/2005 se soluționează potrivit legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, contestațiile formulate împotriva deciziei directorului executiv al direcției județene de muncă.
În cauză, o astfel de decizie nu a fost emisă. Or, textul de lege se referă la situația expresă în care a fost emis un act administrativ unilateral.
În consecință, în mod corect, cererea a format obiectul dosarului înregistrat pe rolul Secției civile, de muncă și asigurări sociale, adresa nr. 6926/27.06.2008 emisă de pârâta Direcției de Muncă și Protecție Socială M nefiind o decizie în sensul prevăzut de nr.OUG 148/2005.
Referitor la fondul cauzei reținem că reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată, plata indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului - -, născută la data de 26.03.2005.
Dreptul la indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului a fost reglementat de Legea nr. 19/2000 iar începând cu 01.01.2006 de nr.OUG 148/2005.
Până la 01.01.2006, reclamantei i se cuvenea acest drept condiționat de îndeplinirea prevederilor art. 122 coroborate cu ale art. 98 alin. 2, respectiv să fie realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare.
Prin sentința civilă nr. 557/13.04.2007 pronunțată de Tribunalul Mureșs -a constatat că în perioada 18.06.2003 - 13.04.2007 reclamanta a lucrat în cadrul Cert, perioada respectivă constituind stagiu de cotizare.
În acest context este evident că reclamanta îndeplinea condiția legală pentru a beneficia de dreptul mai sus menționat.
În ceea ce privește persoana obligată la plata acestei indemnizații, instanța de fond a reținut în mod corect incidența prevederilor art. 133 din Legea nr. 19/2000 modificată, și a obligat angajatorul Cert la plata acesteia pentru perioada 27.03.2005 - 31.12.2005.
De altfel, sub acest aspect, sentința civilă nr. 154/2009 nu a fost contestată.
În ceea ce privește același drept începând cu 01.01.2006 și a persoanei obligate să-l plătească, reținând incidența dispozițiilor nr.OUG 148/2005 arătăm următoarele:
Dispozițiile art. 9 (2) din actul normativ invocat prevăd că obligația de plată aparține Direcției județene de muncă, solidaritate socială și familie.
Prin recursul declarat Direcția de Muncă și Protecție Socială M susține însă că nu poate achita reclamantei indemnizația pentru creșterea copilului motivat de faptul că reclamanta nu a înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială M și ulterior la Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M dosarul pentru acordarea acestui drept și că nu sunt depuse actele doveditoare prevăzute de art. 8 din nr.OUG 148/2005.
Referitor la aceste susțineri reținem că, ulterior pronunțării sentinței civile nr. 557/2007, reclamanta s-a adresat acestei pârâte, cererea fiind înregistrată la Direcția de Muncă și Protecție Socială M la 18.06.2008 sub nr. 6524/2008.
Anterior, reclamanta nu putea să solicite aceste drepturi dat fiind că dreptul nu i-a fost recunoscut de angajator și că nr.OUG 148/2005 a intrat în vigoare când încă reclamantei nu-i era recunoscut însăși dreptul de a beneficia de această indemnizație. Numai prin sentința menționată s-a constatat că reclamanta a realizat timp de 12 luni venituri impozabile.
De asemenea, faptul că angajatorul Cert nu ar fi predat dosarul reclamantei către Direcția de Muncă și Protecție Socială M, nu-i poate fi imputat persoanei îndreptățite. De altfel, prin recursul declarat, pârâta Direcția de Muncă și Protecție Socială M recunoaște că, potrivit normelor legale, în perioada 01.01.2006-26.03.2007 este persoana obligată la plata dreptului reglementat de nr.OUG 148/2005.
În consecință, în mod corect instanța de fond a constatat că începând cu 01.01.2006 persoanele ce urmează a plăti reclamantei indemnizația pentru creșterea copilului sunt Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familie Mureș și Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M, sub aspectul obligării solidare, instanța de recurs însumându-și în tot considerentele instanței de fond.
Pentru considerentele mai sus reținute, urmează ca în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea să respinsă recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele Agenția Județeană pentru Prestații Sociale M, cu sediul în Târgu M,-, județul M și Direcția de Muncă și Protecție Socială M, cu sediul în Târgu M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.154/12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
8 exp./18.11.2009
Jud.fond.;
Asist. jud.; -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
