Alte cereri. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 25/
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
GREFIER - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii C, împotriva sentinței civile nr. 1030/5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul cu același nr.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurentei reclamante Casa Județeană de Pensii C și a intimatului contestator
Procedura îndeplinită.
Se constată că la dosar a fost depusă întâmpinarea formulată de intimatul contestator, care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 Cod pr. civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 1030/5 noiembrie 2009, Tribunalul Covasnaa respins excepția tardivității introducerii cererii, ridicată de intimată.
A admis contestația formulată de contestatorul G, în contradictoriu cu intimata, Casa Județeană de Pensii C și pe cale de consecință:
A anulat Decizia cu nr. 20154 emisă la data de 10 martie 2009 de Casa Județeană de Pensii C și Dispoziția de suspendare a plății pensiei nr. 97586 emisă de aceiași intimată la 6 martie 2009.
A exonerat contestatorul de restituirea sumei de 4.474 lei cu titlu de plată încasată necuvenit în perioada 1.11.2008 - 1.03.2009 și a obligat Casa Județeană de Pensii C să achite contestatorului drepturile de pensie cuvenite începând cu 1 martie 2009 și în continuare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că art. 87 din 19/2000, modificată și completată ulterior statornicește că, decizia emisă în condițiile art. 86 alin.(1) poate fi contestată la instanța competentă, în termen de 45 zile de la comunicare.
Termenul de 45 zile vizează dreptul la contestație a deciziilor emise pentru admiterea sau respingerea cererii de pensionare cum se poate observa cu ușurință din prevederile art. 86(1) din lege.
Cum este cunoscut actele atacate în cauză au fost emise în condițiile art. 187 și următoarele din legea amintită, or pentru contestarea acestora, legiuitorul nu a instituit un anumit termen. Așadar termenul la care face referire intimata nu este aplicabil speței.
Prin decizia nr. 20154 din 10 martie 2009(5), emisă de instituția intimată s-a decis obligarea contestatorului la plata sumei de 4.474 lei, sumă încasată necuvenit din bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada 1.11.2008 - 1.03.2009, determinată de faptul că, în urma verificărilor efectuate asupra bazei de date a contribuabililor și asupra bazei de date a pensionarilor în plată s-a constatat că titularul contestator a cumulat pensia anticipată parțial cu venituri din activități profesionale care au ignorat dispozițiile art. 83 alin.2 lit. a și art. 92. alin.1 lit.b) din 19/2000.
Pornind de la această stare de fapt, de observat că, dispozițiile art. 5 alin.(1) pct. 2 din 19/2000, fac referire la asigurarea prin efectul legii, în mod obligatoriu persoanelor care î-și desfășoară activitatea în funcții elective sau care sânt numite în cadrul exercitării autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului, ale căror drepturi și obligații sânt asimilate, în condițiile legii cu ale persoanelor prevăzute la pct.1, respectiv cele care î-și desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă și funcționarii publici.
Art. 92 alin.1 lit. b) din legea amintită statornicește în mod expres că, pensia anticipată se suspendă, începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una din situațiile vizate de art. 5 alin.(1) pct. I și II.
art. 5 din 19/2000 se referă la o activitate cu caracter permanent. Or, activitatea de consilier local, respectiv consilier județean, cum rezultă din documentul de la fila 11 potrivit căruia contestatorul a fost numit în funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean C, începând cu data de 23.06.2008, nu are un caracter permanent, exercitarea acestei funcții se desfășoară prin participarea la ședințele consiliului județean pentru care primește o indemnizație de ședință.
Această activitate nu poate fi asimilată activităților prestate în baza unui contract individual de muncă sau a unor raporturi de serviciu desfășurate de funcționarii publici.
Contestatorul intră sub incidența prevederilor derogatorii ale nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, care la art. 36 dispune că" drepturile aleșilor locali potrivit legii pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii", fără ca acest text normativ să facă vreo distincție între pensia anticipată parțial și pensia pentru limită de vârstă.
Ca atare, unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să facă nici o deosebire între pensionarii aflați în această situație.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Casa Județeană de Pensii C, arătând că legiuitorul, la emiterea textului stipulat la art. 36 din Legea nr. 393/2004 a avut în vedere și prevederile art. 94 din Legea nr. 19/2000 excluzând în același timp persoane care ar cumula pensia anticipată parțială cu veniturile de natură salarială, cum este cazul contestatorului, aceste persoane se regăsesc în situația reglementată de art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Se consideră că soluția primei instanțe este greșită. Ca atare, dispozițiile Legii nr. 393/2004 ar fi aplicabile în măsura în care ar deroga de la prevederile legii generale, Legea nr. 19/2000, însă, dimpotrivă, legea specială face trimitere la legea generală prin sintagma "în condițiile legii".
Mai mult decât atât, Casa Județeană de Pensii Cai nvocat excepția tardivității introducerii cererii în conformitate cu prevederile art. 87, 155 și 156 din Legea nr. 19/2000. susținerile instanței de fond privind respingerea acestei excepții sunt neîntemeiate, dispozițiile legale menționate fiind incidente î cauză.
Examinând motivele de recurs, în raport cu sentința atacată, Curtea constată că recursul este nefondat.
Exercitarea de către consilierii locali a atribuțiilor ce le revin din această calitate nu reprezintă o categorie profesională în sensul prevederilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, deoarece nu constă în prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau materie, ci în îndeplinirea de însărcinări cu caracter nepermanent având la bază exercitarea unui mandat în interes public, iar nu personal.
Datorită caracterului permanent al veniturilor pe care consilierii locali le pot obține sub forma indemnizației de ședință, nici nu ar fi posibilă suspendarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțial, în temeiul dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000.
Potrivit textului de lege amintit, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, beneficiarul unei pensii anticipate sa al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prev. de art. 5 alin.1 pct. I și II.
Pe de altă parte, în art. 5 alin. 1 pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din OUG nr. 9/2003. se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțial.
Ca urmare, contestatorul prestează o activitate ce nu poate fi asimilată activităților prestate în baza unui contract individual de muncă sau a unor raporturi de serviciu desfășurate de funcționarii publici, fiindu-i aplicabile prevederile derogatorii ale Legii nr. 393/2004, privind statutul aleșilor locali.
În ceea ce privește excepția tardivității introducerii cererii e chemare în judecată, se reține că actele atacate în cauză fiind emise în condițiile art. 187 din Legea nr. 19/2000, pentru contestarea cărora legiuitorul nu a instituit un anumit termen.
Termenul la care face referire recurenta vizează dreptul la contestație a deciziilor emise în condițiile art. 86 alin. 1, nefiind aplicabil în speță.
Față de considerentele ce preced, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, recursul va fi respins.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta intimată Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 1030/5.11.2009 a Tribunalului Covasna pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red. CJ - 14.01.10
Dact. GG - 2.02.10
4 ex.
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Cristina Ștefăniță
