Alte cereri. Decizia 281/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.281/AS
Ședința publică din 20 octombrie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
S-a luat în examinare cererea de repunere pe rol formulată de recurentul contestator, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva deciziei civile nr. 80/AS/27.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr- (nr. în format vechi 90/M/2006), în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimată consilier juridic, în baza delegației nr. 12789/19.10.2009, depusă la dosar, lipsind recurentul contestator.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Întrebată fiind de instanță, reprezentanta intimatei susține că nu i-a fost comunicată contestația în anulare formulată de contestatorul.
Față de cele mai sus menționate, instanța lasă dosarul la a doua strigare pentru a da posibilitate reprezentantei intimatei să ia cunoștință de conținutul contestației.
După reluarea cauzei, reprezentanta intimatei susține că a luat cunoștință de conținutul contestației în anulare formulată de contestatorul. Totodată susține că în ce privește cererea de repunere pe rol, lasă la aprecierea instanței.
Curtea,în conformitate cu art.245 alin.1 cod pr.civilă, admite cererea formulată de contestator și repune cauza pe rol, având în vedere că nu mai subzistă motivul suspendării.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației de față;
Reprezentantei intimatei C, solicită respingerea contestației în anulare formulată de contestator, ca nefondată.
CURTEA:
Curtea, cu privire la contestația în anulare de față;
a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 80/AS/27.05.2008, pronunțate de Curtea de APEL CONSTANȚA.
În fapt:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C:
- anularea deciziei nr. - din 16 iulie 2004 ca nelegală, netemeinică și neconstituțională;
- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C să întocmească și să-i comunice decizia pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă cu vechime integrală începând cu data de 12 decembrie 1995;
- obligarea directorului Casei Județene de Pensii C - - să-i comunice motivele de fapt și de drept pentru care se refuză nejustificat pensia legală și originalul cererii sale de pensionare datată 12 decembrie 1995;
- să se constate și consemneze că în carnetul său de muncă nu se menționează că a lucrat continuu și efectiv în funcția de inginer principal la revizia de vagoane Palas de la 27 iulie 1981 - 25 februarie 1983;
- trimiterea la domiciliul său a unei copii legal întocmite a carnetului său de muncă, a fișei de pensie legal întocmite de de vagoane Palas și acordarea grupei I de la 27 iulie 1981 la 25 februarie 1983;
- să se constate și consemneze că a lucrat continuu și efectiv de la 1 august 1958 până la 29 septembrie 1960 la Fabrica de Schimb G, grupa I de muncă, neacordată la pensie;
- la acordarea pensiei pentru limită de vârstă să se inclusă și anii de studii la cursurile de zi din perioada 1953 - 1958 (5 ani) urmați la Institutul Ferate B, conform diplomei nr. -/1654;
- obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C să-i înmâneze în instanță contravaloarea daunelor materiale și morale cauzate din 12 decembrie 1995 la zi, prin neîntocmirea actului administrativ legal privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă în temeiul art. 11 alin. 2 din Legea nr. 29/1990, prin nesoluționarea cererii sale prealabile datată din 11 august 2004 și nesoluționarea cererii datată 16 iulie 2004.
La termenul de judecată din 7 noiembrie 2005 Tribunalul Constanțaa pus în vedere reclamantului să formuleze precizări cu privire la obiectul cererii sale de chemare în judecată, cadrul procesual, înscrisurile de care înțelege a se folosi în susțineri, sub sancțiunea suspendării judecății potrivit art. 1551Cod procedură civilă, în cazul în care aceste obligații nu sunt respectate.
Prin încheierea din 16 decembrie 2005 Tribunalul Constanțaa anulat cererea de recuzare formulată de reclamantul.
În motivarea acestei încheieri s-a reținut că în ședința din 12 decembrie 2005 din Camera de Consiliu, instanța a pus în vedere reclamantului obligația de plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 3,70 RON și de aplicare a timbrelor judiciare în valoare de 0,30 RON, emițându-se adresă în acest sens.
Întrucât reclamantul nu a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru și de aplicare a timbrului judiciar, în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, prima instanță a anulat cererea de recuzare ca netimbrată.
Prin încheierea de ședință din 16 ianuarie 2006 Tribunalul Constanța, în temeiul art. 1551Cod procedură civilă, a suspendat judecata pricinii, având în vedere omisiunea reclamantului de a face precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, la cadrul procesual și înscrisurile de care înțelege a se folosi în susținere.
Reclamantul a formulat recurs împotriva ambelor încheieri.
În motivarea cererii s-au invocat următoarele motive de recurs:
Nu a fost legal citat pentru termenele de judecată din 16 decembrie 2005 și 16 ianuarie 2006.
S-a dispus suspendarea judecății fără temei legal, cercetarea judecătorească nefiind terminată.
A recuzat completul de judecată și îl recuză și în continuare deoarece s-a pronunțat pe fondul cauzei.
Nu a formulat cerere de strămutare și 7 cereri de recuzare. A făcut o singură cerere de recuzare la data de 19 octombrie 2005, astfel că nu se justifica amendarea sa împotriva căreia a formulat reexaminare, la care nu a primit răspuns, a depus note scrise și scrisori recomandate și care au dispărut de la dosar, fapt pentru care a formulat plângere pentru fals.
Prin decizia civilă nr.80/AS/27.05.2009, pronunțată în dosarul nr- (număr în format vechi 90/M/2006), Curtea de APEL CONSTANȚAa respins ca inadmisibil recursul civil formulat de reclamantul, împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța la data de 16 decembrie 2005 în dosarul civil nr. 99/CA/2005 și ca nefondat recursul formulat de același reclamant împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 99/CA/2005, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere următoarele:
La termenul de judecată din 6 mai 2008, Curtea a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului formulat împotriva încheierii din 16 decembrie 2005 pronunțată în dosarul nr. 99/CA/2005, recurentul fiind citat cu mențiunea să răspundă la această excepție.
Prin încheierea menționată mai sus s-a anulat cererea de recuzare formulată de reclamant ca urmare a netimbrării acesteia.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 2 Cod procedură civilă, încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Având în vedere faptul că legiuitorul nu a prevăzut o cale separată de atac pentru încheierea prin care s-a respins recuzarea, Curtea a admis excepția invocată din oficiu și a respins recursul formulat împotriva încheierii din 16 decembrie 2005, ca inadmisibil.
Referitor la recursul formulat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006, prin care Tribunalul Constanțaa dispus, în temeiul art. 1551Cod procedură civilă, suspendarea judecății având în vedere omisiunea reclamantului de a face precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, cadrul procesual și la înscrisurile de care înțelege a se folosi în susțineri, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 1551Cod procedură civilă, instanța poate suspenda judecata atunci când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite de lege, ori stabilite la primirea cererii de chemare în judecată sau în cursul judecății.
Prin încheierea din 7 noiembrie 2005 prima instanță i-a pus în vedere reclamantului să formuleze precizări cu privire la obiectul cererii de chemare în judecată, cadrul procesual și înscrisurile de care înțelege să se folosească în susțineri, sub sancțiunea suspendării judecății potrivit art. 1551Cod procedură civilă.
Recurentul reclamant a fost legal citat pentru termenul de judecată din 16 ianuarie 2006, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 218 din dosarul nr. 99/CA/2005.
Reclamantul este dator, potrivit art. 112 Cod procedură civilă, să stabilească clar cadrul procesual, să identifice cu exactitate obiectul cererii în funcție de care instanța să stabilească competența materială, compunerea completului de judecată, competența teritorială, admisibilitatea unor probe.
Prin cererea formulată, deși reclamantul a arătat inițial că înțelege să cheme în judecată Casa Județeană de Pensii C, ulterior, a arătat că solicită obligarea directorului să-i comunice originalul cererii sale de pensionare datată 12 decembrie 1995 și motivele în fapt și în drept pentru care refuză nejustificat pensia legală.
În acest condiții se impunea ca reclamantul să precizeze în mod clar cine are calitate procesual pasivă în cauză.
De asemenea, în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, deși reclamantul arată inițial că înțelege să conteste decizia nr. - din 16 iulie 2004 emisă de Casa Județeană de Pensii C ca ilegală, ulterior, precizează că solicită să se facă anumite consemnări în carnetul său de muncă, precum și despăgubiri materiale și morale în baza Legii nr. 29/1990.
Prin urmare, și în ceea ce privește obiectul cererii se impunea ca reclamantul să-și precizeze clar petitul cererii.
Susținerile recurentului referitoare la amendarea sa ca urmare a formulării mai multor cereri de recuzare nu au relevanță în cauză întrucât nu fac obiectul prezentului recurs.
În ceea ce privește plângerea pentru fals, reclamantul nu a administrat nicio probă în acest sens.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul formulat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 99/CA/2005.
Contestatorula invocat în cadrulcontestației în anularemotivele cuprinse în disp. art.317 Cod pr.civilă, respectiv împrejurarea că nu ar fi fost citat în mod legal, atât la judecata în fond, cât și în recurs, precum și încălcarea dispozițiilor legale referitoare la competentă.
Au fost invocate de asemenea motivele cuprinse în dispozițiile art.318 cod pr.civilă, respectiv împrejurarea că hotărârea este plină de greșeli materiale și de asemenea omisiunea analizării motivului de casare referitor la judecarea cererii cu încălcarea disp. art.242(1) alin.(2) Cod pr.civilă.
Contestația în anulare este nefondată.
Prin decizia civilă nr.80/AS pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA la 27 mai 2008, fost respins ca inadmisibil recursul civil împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța la 16 decembrie 2005 și ca nefondat împotriva încheierii din 16 ianuarie 2006.
În vederea judecării acestor recursuri, recurentul a fost legal citat la domiciliul indicat prin cerere, dovadă fiind procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare (fila 57 dosar nr- - nr. în format vechi 90/M/2006), însă recurentul nu s-a prezentat.
În cuprinsul considerentelor, Curtea a analizat pe larg și în mod distinct criticile formulate, atât împotriva încheierii pronunțate la 16 decembrie 2005, cât și cu privire la încheierea din 16 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul Constanța în același dosar nr.99/CA/2005.
În referire la încheierea din 16 decembrie 2005 în legătură cu care, Curtea a invocat excepția inadmisibilității recurentului, recurentul a fost legal citat pentru a nu fi surprins și în vederea garantării dreptului la apărare, dovadă fiind în acest sens procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul de judecată din 27 mai 2008, prin citație solicitându-se opinia recurentului în legătură cu această excepție.
Recurentul nu a dat curs acestei solicitări, nu a înaintat un punct de vedere și nici nu s-a prezentat la judecata recursului, înțelegând să-și conducă demersul judiciar de această manieră.
În legătură cu cel de-al doilea motiv al contestației în anulare prev. de art.317 (2) Cod pr.civilă, contestatorul nu a indicat în concret ce norme de procedură referitoare la competență au fost încălcate, câtă vreme Curtea de Apel este competentă să judece recursurile în cauzele având ca obiect litigii de asigurări sociale.
Cât privește motivele de contestație prevăzute de art.318 Cod pr.civilă, recurentul nu a fost în măsură să indice care este greșeala materială pe care a săvârșit-o instanța de recurs, știut fiind că simplele nemulțumiri ale părților în legătură cu modalitatea de soluționare a unei cereri, nu pot fi valorificate drept nemulțumiri în exercitarea unei căi de atac extraordinare care au drept scop retractarea soluției definitive și irevocabile.
Recurentul nu a indicat în concret care este motivul de modificare sau de casare invocat în referire la cele două încheieri atacate, ce nu a fost analizat de către instanța de recurs, iar pretinsa omisiune de analizare a motivului de recurs ce viza judecata cererii cu încălcarea disp. art.242(1) alin.2 Cod pr.civilă, nu se verifică întrucât judecata cererii având ca obiect recuzarea soluționată prin încheierea din 16 decembrie 2005 s-a realizat în camera de consiliu și fără citarea părților, cererea de recuzare fiind formulată la 5 decembrie 2005 de către reclamant în ședința publică, iar în privința încheierii din 16.01.2006 nu a fost invocată asemenea critică prin motivele de recurs.
În cadrul contestației în anulare nu este posibilă invocarea unor critici ce se constituie în veritabile motive de recurs, întrucât această procedură de judecată nu are menirea de a reanaliza sentința pronunțată de tribunal.
Pe cale de consecință, Curtea negăsind întemeiat nici un motiv de contestație, o va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de recurentul contestator, domiciliat în C,-,. 6, județul C, împotriva deciziei civile nr. 80/AS/27.05.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr- (nr. în format vechi 90/M/2006), în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C,ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.10.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Red.dec.Jud.-/30.10.2009
Tehnored.gref.RD/2ex/30.10.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
