Alte cereri. Decizia 328/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TG-
SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.328/R
Ședința publică din 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă M, cu sediul în Tg. M,-, împotriva sentinței civile nr. 1656 din 06.10.2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
In lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de 19 martie 2009, apoi pentru data de 26 martie 2009.
CURTEA DE APEL
Prin sentința civilă nr.1656 din 6 octombrie 2008 Tribunalul Mureșa admis acțiunea civilă formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta AJOFM M, obligând pârâta la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri egale cu indemnizația de șomaj neacordată începând cu data de 14.02.2007.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că instanța este competentă să soluționeze cauza și că acțiunea dedusă judecății este admisibilă prin prisma deciziilor Curții Constituționale nr.818/2008, 819/2008, 820/2008 și 821/2008.
S-a apreciat că instanțelor de judecată le revine deplină competență de a face aplicarea principiului egalității în drepturi în situațiile concrete supuse judecății și de a aplica prevederile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale împreună cu cele ale Protocolului nr.12, la aceasta, aceste instanțe nefiind condiționate de către Curtea Constituțională pentru a putea pronunța hotărâri în acest sens al aplicării principiului egalității în drepturi.
Pe fondul cauzei instanța reține existența stării de discriminare a reclamantului în raport cu prevederile art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale împreună cu cele ale Protocolului nr.12 la aceasta.
S-a reținut faptul că persoanele care au contracte individuale de muncă cu timp, parțial de mai puțin de 4 ore de muncă pe zi lucrătoare cum este și cazul reclamantului își exercită dreptul constituțional la muncă și sunt în imposibilitatea obiectivă de a realiza stagiul în limitele perioadei de timp arbitrar și vădit discriminatoriu fixată pentru ele.
S-a reținut că această imposibilitate obiectivă de realizare a întregului stagiu de cotizare reprezintă deosebirea fundamentală între situația persoanelor cu contract parțial de mai puțin 4 ore/zi și persoanelor cărora le este acordată posibilitatea reală de realizare a stagiului de cotizare, persoane cu contract cu normă întreagă, și ca urmare conform art.103 alin.3 din Codul muncii, salariatul angajat cu contract de muncă pe timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă.
În consecință reținând existența stării de discriminare a reclamantului instanța a admis acțiunea formulată și a obligat pârâta la plata unei despăgubiri egale cu drepturile de șomaj de care reclamantul a fost lipsit.
Împotriva acestei hotărâri s-a declarat recurs de către AJOFM M solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate.
În motivele de recurs se arată că acțiunea intimatului reclamant nu urmează procedura reglementată de lege pentru constatarea unei situații de discriminare în raport de alte categorii de persoane îndreptățite să beneficieze de indemnizația de șomaj și care au realizat stagiul de cotizare în condițiile legii.
Se arată că instanța prin soluția pronunțată a ignorat prevederile legii speciale nr.76/2002 și a reținut o situație de fapt și de drept în contradicțiile cu împrejurările cauzei deduse judecății neluând în considerare faptul că reclamantul se află în culpă, atitudine care a condus la situația de a nu se emite în termen decizia de respingere a dreptului la indemnizația de șomaj, fiind de reținut că acesta nu îndeplinea nici condiția de a fi fost înregistrat în evidențele AJOFM M și nu a depus o cerere însoțită de documentația aferentă, condiții în care la data pronunțării hotărârii acesta era oricum decăzut din dreptul de a solicita stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj.
Se arată de asemenea că instanța de fond nu a reținut împrejurarea că pe lângă neîndeplinirea condiției stagiului minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni, reclamantul nu avea cererea depusă la AJOFM pentru stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj, iar neîndeplinirea condițiilor pentru acordarea dreptului la indemnizația de șomaj se datorează pasivității reclamantului în considerarea propriului statut de asigurat în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România unde era asigurat obligatoriu ca efect al legii române.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate și a prev.art.304 ind.1 pr.civ. se constată că este fondat urmând a se admite având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul din proprie inițiativă, exercitându-și dreptul constituțional de a-și alege locul de muncă și durata muncii, și-a desfășurat activitatea în grupa III de muncă în perioada 01.03.2003 - 05.01.2007 în baza unui contract de muncă cu timp parțial pentru o fracțiune de normă de 4 ore în perioada 01.03.2003-01.09.2003 și apoi pentru o fracțiune de normă de 2 ore în perioada 01.09.2003 - 05.01.2007.
Ca urmare reclamantul a fost angajat cu fracțiune de 2 ore în ultimele 24 de luni anterior datei de 14 februarie 2007 la care s-a înregistrat cererea pentru indemnizația de șomaj. Din 5 ianuarie 2007 până la data de 14 februarie 2007 era o persoană fără calitatea de angajat, deci o persoană fără loc de muncă.
Se constată că reclamantul G, în acțiunea formulată, a solicitat obligarea pârâtei AJOFM M la plata ajutorului de șomaj, iar instanța de fond s-a pronunțat și a analizat starea de discriminare, aplicând principiul nediscriminării reclamantului, în condițiile în care nu a fost investită în acest sens.
Cu alte cuvinte, se constată că în fapt instanța a fost investită cu petitul privind plata ajutorului de șomaj, dar a analizat mai mult decât i s-a solicitat, depășindu-și limitele investirii sale, ceea ce atrage aplicabilitatea prevederilor art.304 ind.1 pr.civ. raportat la art.304 pct.6 pr.civ.
Este indiscutabil că orice persoană are dreptul constituțional de a-și exercita dreptul la muncă însă în speța dedusă judecății se constată că de comun acord între angajator și angajat timpul de lucru exercitat a fost de 2 ore/zi diminuat de la 4 ore cum a fost la data încheierii contractului de muncă.
Se constată că nerealizarea stagiului minim de cotizare de 12 luni se datorează inactivității sau pasivității reclamantului care nu a căutat un loc de muncă care, în condițiile încetării raporturilor de muncă, să-i asigure îndeplinirea condiției de stagiu minim de cotizare de 12 luni avându-se în vedere existența cadrului legal pentru exercitarea dreptului la cumul prev. la art.35 din Codul muncii.
Întrucât reclamantul era de muncă rezultă în mod evident că acesta a înțeles să-și exercite doar în mod parțial dreptul constituțional la muncă întrucât a optat pentru încheierea și menținerea unui loc de muncă cu fracțiune de normă de 2 ore lucrătoare pe zi care nu-i asigura realizarea stagiului minim de cotizare de 12 luni, condiție în care în mod firesc atrag consecințele legale care decurg din această situație.
Se constată de asemenea că reclamantul nu a solicitat înregistrarea sa în evidențele AJOFM M, condiție prealabilă ce se cere a fi îndeplinită pentru stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj conform Legii 76/2002.
Ca urmare, curte ava modifica hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii civile formulate de către reclamant în contradictoriu cu AJOFM
În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă M cu sediul în Tg-M-, împotriva sentinței civile nr.1656 din 6 octombrie 2008 Tribunalului Mureș.
Modifică în tot hotărârea atacată în sensul că:
-respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul G, domiciliat în Tg-M,-.18, județul M în contradictoriu cu pârâta M M cu sediul în Tg-M-, județul
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI
-
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
04.05.2009.
Jud.fond:-
Asist.jud. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
