Alte cereri. Decizia 3434/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3434
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
******
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică de la 18 mai 2009, consemnate în încheierea din aceeași dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțare amânată la 25 mai 2009 și la 28 mai 2009, privind judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, împotriva sentinței civile nr.1751 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, având ca obiect alte cereri.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1751 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis în parte acțiunea formulată de petentul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
fost obligată intimata Casa Județeană de pensii G la plata sumei de 8.505 lei, reprezentând diferențele de pensie actualizate în raport cu indicele de inflație către petent.
A fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 475 lei către petent.
A fost respins capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor morale.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut că: prin acțiunea formulată, petentul a solicitat acordarea despăgubirilor materiale rezultate din actualizarea în raport de evoluția indicelor de inflație, la diferențele de pensie acordate petentului în luna decembrie 2004 și luna martie 2005.
În urma efectuării expertizei, s-a concluzionat că diferența între debitul stabilit de intimată și debitul stabilit de expert în sumă de 22.576.531 lei, s-a datorat faptului că intimata Casa Județeană de Pensii G, a omis să aplice prevederile nr.HG 607/29.07.1999, care modifică și completează nr.HG 295/15.04.1999.
S-a apreciat de către expert, în urma verificării fișei debitului care reprezintă în fapt diferența între pensia veche primită de petent și pensia nouă stabilită prin decizia nr.-/12.11.2004 că prin această decizie s-a stabilit numai cuantumul drepturilor cuvenite la data de 01.06.1999, respectiv pensie de asigurări sociale de 2.300.418 lei, pensie suplimentară de 1.032.074 lei și contribuții asigurări sociale sănătate de 233.276 lei și nu cuantumul sumelor acordate ca diferență de pensie, respectiv 50.446.978 lei în decembrie 2004 și 27.961.159 lei în martie 2005.
În concret, s-a concluzionat prin raportul de expertiză că intimata nu a avut în vedere corecția lunară de 1,1% și respectiv 2,3% și pe cale de consecință nu s-a făcut o aplicare corectă a prevederilor nr.HG 607/29.07.1999 care modifică și completează nr.HG 295/15.04.1999 și pe cale de consecință petentul este îndreptățit să primească suma de 8.505 lei, reprezentând despăgubiri materiale.
Raportat la aceste considerente, instanța a reținut culpa intimatei Casa Județeană de Pensii G, prin neaplicarea prevederilor nr.HG 607/29.07.1999 care modifică și completează nr.HG 295/15.04.1999, sens în care va fi obligată la plata diferențelor de pensie actualizate în raport cu indicele de inflație, urmând a fi respinsă cererea privind despăgubirile morale în valoare de 5.000 lei deoarece petentul nu a făcut dovada unui prejudiciu moral, raportat la obiectul dedus judecății.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că sentința nr. 100/16.03.2004 a fost pusă în executare, fiind emisă decizia nr. -/12.11.2004, decizie prin care s-au acordat diferențele de pensie după cum urmează: decembrie 2004suma de 50 446 978 lei, iar în martie 2005 suma de 27 961 159 lei.
Decizia nu a fost contestată de reclamant și nici cuantumul sumelor acordate ca diferență de pensie.
Expertul contabil, încălcând obiectivele stabilite de instanță, nu a ținut cont de sumele acordate prin decizia nr. -/12.11.2004. Fără să aibă ca obiectiv verificare calculului pensiei și a diferențelor stabilite prin această decizie, expertul a procedat la revizuirea acesteia, iar sumele calculate au fost avute în vedere la pronunțarea sentinței, instanța de fond acordând ceea ce nu s-a cerut.
În ceea ce privește acordarea indicelui de inflație, recurenta susține că simplul fapt de a fi dat o altă interpretare legii nu atrage culpa sa, pentru a opera răspunderea civilă delictuală.
Mai precizează că intimatul-reclamant a stat în pasivitate doi ani și că actualizarea diferențelor de pensie astfel cum au fost calculate de Casa Județeană de Pensii G trebuia să se raporteze la data plății acestora.
Solicită casarea sentinței și respingerea acțiunii.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant are ca obiect actualizarea unor diferențe de pensie acordate reclamantului cu întârzierea de către pârâtă, temeiurile juridice invocate fiind art. 998-999 privind răspunderea civilă delictuală.
Prin sentința nr. 100/26.03.2004, Casa Județeană de Pensii G a fost obligată să emită o nouă decizie de pensie în care calculul pensiei reclamantului să aibă la bază salariul mediu tarifar de 38 840, 85 lei. În ceea ce privește suma reprezentând salariul mediu tarifar menționat anterior, mențiunile sentinței au fost menținute prin decizia nr. 482/05.07.2004 a Curții de APEL CRAIOVA.
Pârâta a pus în executare sentința la data de 12.11.2004, emițând decizia nr. 117 234/12.11.2004. Diferențele de pensie calculate prin această decizie au fost achitate parțial în decembrie 2004 - suma de 50 446 978 lei și restul în luna martie 2005 - suma de 27 961 159 lei.
Având de analizat această cerere prin care reclamantul a solicitat practic îndeplinirea exactă a obligației încălcate de pârâtă prin calcului greșit al pensiei raportat la momentele la care diferențele de pensie au fost achitate, instanța de fond avea obligația în primul rând de a pune în discuția părților temeiul juridic al cererii de chemare în judecată.
Cererile privind reactualizarea în funcție de coeficientul de devalorizare a leului a sumelor de bani provenind din executarea cu întârzierea a obligațiilor nu se întemeiază pe ideea de culpă delictuală, pentru a se putea analiza aplicarea dispozițiilor art. 998-999 din Codul civil. Actualizarea sumelor plătite cu întârziere reprezintă își are izvorul juridic în dispozițiile art. 1073 din Codul civil, potrivit căruia debitorul are dreptul la îndeplinirea exactă a creanței sale, iar deprecierea în timp a valorii monedei naționale face ca executarea cu întârziere a obligației să diminueze din valoare reală a creanței. De aceea, creanța trebuie reevaluată la momentul plății, temeiul juridic al unei asemenea cereri de chemare în judecată fiind art. 1073 din Codul civil.
Pentru a proceda însă la analizarea acestei cereri, instanța de fond avea obligația să facă aplicarea dispozițiilor art. 129 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora: "u privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt ori de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare".
Numai după lămurirea cadrului procesual, instanța putea trece la administrarea de probe, în limitele învestirii sale.
În speță, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile, fixând la data de 25.10.2007 următoarele obiective: verificarea fișei de debit în perioada 01.07.1999 - 31.12.2004 și calcularea sumei actualizate, calcularea sumelor reprezentând actualizarea în raport de evoluția indicelui de inflație, la diferențele de pensie acordate în luna decembrie 2004 și în luna martie 2005.
Expertul contabil a pornit la efectuarea expertizei de la o altă sumă calculată ca debit, decât cea solicitată inițial de reclamant, constatând, dincolo de limitele învestirii inițiale a instanței faptul că debitul a fost greșit calculat prin omisiunea de a se aplica dispozițiile HG nr. 607/1999.
Depunând concluzii scrise, reclamantul a solicitat la data de 12.02.2008 obligarea pârâtei la plata întregii sume calculate de expert, respectiv 8505 lei, modificându-și în acest fel obiectul cererii inițiale care nu se referea la modul de calcul al debitului.
O atare completare a cererii de chemare în judecată se impunea a fi comunicată pârâtei, pentru a-și formula apărarea, cu atât mai mult cu cât aceasta a semnalat în obiecțiunile formulate faptul că expertul a stabilit debitul, fără să existe cerere de chemare în judecată referitoare la cuantumul debitului.
Se constată astfel că instanța de fond a nesocotit dreptul pârâtei la apărare.
Mai mult, se constată din cuprinsul motivării sentinței că instanța de fond a preluat necritic concluziile expertizei, nu a argumentat soluția în fapt și în drept, mărginindu-se la preluarea ca atare a concluziilor expertizei.
Potrivit art. 261 din Codul d e procedură civilă, hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde obligatoriu motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților (pct. 5).
Soluția pronunțată este întemeiată doar pe un mijloc de probă - expertiza, fără nicio analiză a dispozițiilor legale aplicabile, fără precizarea perioadelor pentru ca re reclamantului i se cuvine diferența provenind din reactualizarea debitului achitat cu întârziere.
De aceea Curtea constată că prin sentința pronunțată nu a fost analizat fondul cauzei și, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 din Codul d e procedură civilă, urmează să caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță. În rejudecare, instanța va avea în vedere și criticile formulate de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, împotriva sentinței civile nr.1751 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant G, având ca obiect alte cereri.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Mai 2009
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
28 Mai 2009
Red. Jud.
18.06.2009
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Lucian Bunea, Mihaela