Alte cereri. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 546/R-CA
Ședința publică din 20 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în comuna, județul G, împotriva sentinței civile nr.1069 din 02 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta-contestatoare și intimata Casa Județeană de Pensii
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată recursul în stare de judecată și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei nr.38/22349/19.03.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii V, solicitând anularea deciziei, refacerea calcului corect cu privire la stagiul și punctajul anual pentru anul 2001, completarea carnetului de muncă al contestatoarei cu venitul lunar realizat, întrucât în anul 2001 nu s-a operat corect venitul lunar al lunii iulie de 5.000.000 lei, ci s-a operat incorect venitul de 3.000.000 lei.
În motivarea contestației s-a susținut că prin decizia susmenționată s-a reținut încălcarea prevederilor Legii nr.19/2000 și s-a nesocotit principiul contributivității.
Contestatoarea a susținut că figurează în evidențele cu obligații de plată restante pentru perioada 01.04.2001 - 31.01.2008, în sumă de 2510,0096 lei (RON ) care se compun din: contribuție de asigurări sociale - 1526,9784 lei (RON ), dobânzi și majorării de întârziere - 868,6807 lei (RON), penalități - 114,3504 lei ( RON ), sume care sunt nelegale și incorecte, deoarece perioada de cotizare nu este cea stabilită în decizie.
S-a mai susținut de către contestatoare că a solicitat un imprimat de la - Serviciul evidența contribuabililor pentru rezilierea contractului de asigurat cu data de 30.09.2006, însă i-a fost refuzat, cerându-i-se să facă dovada că s-a angajat cu contract de muncă., din data de 01.10.2006, contestatoarea a depus la declarații nominale și declarația 1.2 din care rezulta că este angajată la "CONT EXPERT "
Decizia a fost criticată și sub aspectul că nu au fost respectate prevederile art.29 din Ordinul nr.340/2001, care stipulează că în situația în care în contractul de asigurat se stabilesc termene de plată cuprinse între 1 și 6 luni, asigurații care achită contribuția de asigurări sociale la termenul prevăzut în documentul de asigurare, nu datorează majorări de întârziere.
Totodată, s-a învederat că nu au fost respectate prevederile aceluiași ordin în ceea ce privește perioada parțial aprilie 2001 - 30.09.2006, în care stingerea obligațiilor trebuia efectuată potrivit specificației de pe documentul de plată privind natura plății debitului, respectiv debit în luna din contribuții sau debit provenit din majorări de întârziere.
S-a invocat și împrejurarea că atât Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare, cât și Ordinul nr.340/2001, nu sunt aplicabile retroactiv (perioada parțial aprilie 2001 - 30.09.2006), pentru modificările și completările survenite după 01.10.2006.
Contestatoarea a susținut că nu s-au respectat prevederile art.134 din Ordinul nr.340/2001 cu privire la rezilierea contractului de asigurare, cu data de întâi a lunii următoare celei pentru care s-a plătit contribuția și nici prevederile art.43 privind comunicarea anuală a certificării stagiului de cotizare și a punctajului realizat în sistemul asigurărilor sociale de stat pe perioada 2002- 2006.
În calculul majorărilor de întârziere nu s-a ținut seama de prevederile art.30 din Ordinul nr.340/2001, potrivit cărora debitele provenite din contribuție restantă și majorările de întârziere aferente se urmăresc pe cel mult cinci ani în urmă de la data constatării.
S-a susținut că nu s-a respectat principiul contributivității conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoane fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, astfel că punctajul comunicat în anul 2001 este calculat greșit, neluându-se în calcul perioada de cotizare corectă, iar operarea în carnetul de muncă în anul 2001 nu cuprinde luna iulie cu venitul lunar câștigat în cuantum de 5.000.000 lei.
În concluzie, s-a solicitat admiterea contestației în sensul constatării nelegalității deciziei atacate, deoarece nu s-a folosit perioada corectă din declarația de asigurat, stingerea obligațiilor nu s-a efectuat conform cu specificația de pe documentele de plată privind natura debitului și nu s-au exclus majorările de întârziere aferente perioadei mai mari de cinci ani pentru care a intervenit prescripția.
Prin sentința civilă nr.4805 din 22.09.2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, cu motivarea că potrivit dispozițiilor art.155 din Legea nr.19/2000, tribunalele judecă în primă instanță litigiile privind modul de calcul al cotizațiilor la contribuția de asigurării sociale, precum și alte drepturi și obligații de asigurării sociale născute în temeiul acestei legi.
Tribunalului Vâlcea - Secția civilă prin sentința civilă nr.1069 din 2 decembrie 2008 a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.156 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și asigurării sociale, contestațiile îndreptate împotriva deciziilor emise de casele teritoriale de pensii se soluționează de către tribunalul în raza de competență a căruia își are domiciliul contestatorul.
În speță, domiciliul contestatoarei, astfel cum a fost indicat prin acțiune, este în localitatea din județul
Competența teritorială stabilită prin dispozițiilor art.156 din Legea nr.19/2000 este una absolută, derogatorie de la dreptul comun, iar în raport de caracterul acesteia și de domiciliul contestatoarei, Tribunalul Vâlcea nu este instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, ci Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, instanță în favoarea căreia s-a declinat competența de soluționare a pricinii.
Împotriva sentinței civile nr.1069/2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, contestatoarea care a criticat hotărârea atacată pentru următoarele motive:
- trebuia avut în vedere de către tribunal că există o hotărâre care a rămas definitivă și anume sentința nr.4805/22 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, prin care s-a declinat competența materială în favoarea Tribunalului Vâlcea - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, iar Casa de Pensii V nu a făcut recurs;
- recurenta consideră că în speță sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.554/2004 și anume, instanța competentă material să soluționeze cauza este instanța de contencios administrativ, ținând cont că se consideră o persoană vătămată într-un drept al său de către o instituție publică și anume Casa Județeană de Pensii V;
- nu se poate invoca competența teritorială în raport de dispozițiile Legii nr.554/2004, astfel că reclamanta consideră că a ales corect ca litigiul să se soluționeze de instanța de la Râmnicu V, respectiv Tribunalul Administrativ Fiscal
S-a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și trimiterea cauzei spre soluționare la Tribunalul Vâlcea pentru motivele sus-arătate.
De asemenea, recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Verificând hotărârea atacată în raport de criticile formulate în recurs și din ansamblul lucrărilor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică este nefondată, întrucât sentința nr.4805 din 22 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, este definitivă în ceea ce privește competența materială de soluționare a cauzei.
Referitor la excepția de necompetență teritorială judecătoria nu s-a pronunțat, ci doar tribunalul care în mod legal a admis această excepție și a trimis dosarul spre competentă soluționare Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
A doua critică este nefondată, deoarece în mod definitiv și irevocabil s-a statuat de către prima instanță (judecătorie) că în speță este un dosar care are ca obiect un conflict de asigurări sociale și nu este vorba de contencios administrativ și fiscal, așa cum eronat susține recurenta.
În concluzie, în speță nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.554/2004 referitoare la contenciosul administrativ.
Ultima critică este nefondată deoarece, așa cum s-a menționat și mai sus, în cauză nu operează prevederile Legii nr.554/2004, iar obiectul prezentului litigiu este un conflict de asigurări sociale, astfel că excepția privind necompetența teritorială a tribunalului poate fi invocată în fața acestei instanțe, lucru care s-a întâmplat și în mod legal a fost admisă această excepție și trimisă cauza Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Rezultă că tribunalul a pronunțat o hotărâre legală și în mod corect a trimis cauza spre competentă soluționare Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru toate aceste motive, în baza art.312 din Codul d procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței civile nr.1069 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în comuna, județ G, împotriva sentinței civile nr.1069 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Râmnicu V,--159, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/14.04.2009.
Jud.fond: -.
.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
