Alte cereri. Decizia 56/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - alte ceri (Legea nr. 19/2000)- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 56
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Bîrsescu Neculai
JUDECĂTOR 2: Andrianu Virgil
JUDECĂTOR 3: Pungă Titus
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea, domiciliată în sat, comuna, județul S, împotriva sentinței nr. 1703 din 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
La apelul nominal s-a prezentat consilier juridic pentru intimata Casa Județeană de Pensii S, lipsă fiind recurenta,
Procedura este legal îndeplinită.
S-au verificat lucrările dosarului după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru intimată, referindu-se la motivele precizate în întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea introductivă de instanță contestatoarea a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii S anularea deciziei nr. 20158 din 4.03.2008 emisă de pârâtă.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat că defunctul său soț a fost beneficiarul unei pensii pe caz de boală după o vechime în muncă de 22 de ani.
Cum acesta a decedat, contestatoarea, în calitate de urmașă, în baza art. 2 lit. a din Legea nr. 578/2004 trebuia să beneficieze de un ajutor după soțul supraviețuitor care avea calitatea de pensionar al sistemului public de pensii așa cum rezultă din decizii.
Prin întâmpinare intimata Casa Județeană de Pensii Sas olicitat respingerea contestației întrucât soțul reclamantei, la data decesului nu avea calitatea de pensionar al sistemului public de pensii.
Prin sentința civilă nr. 1703 pronunțată la data de 23 octombrie 2008, Tribunalul Suceavaa respins ca nefondată contestația cu motivarea că în calitate de urmașă a defunctului reclamanta ca soție supraviețuitoare nu întrunește cerințele prev. de art. 25 alin. 5 din Legea nr. 3/1977.
Din ansamblul probator administrat în cauză s-a reținut că în baza deciziei nr. 15415/1974 defunctul a fost pensionat pe caz de invaliditate începând cu data de 1 august 1974.
Ulterior, pensia defunctului a fost suspendată urmând a fi plătită conform art. 25 alin. 5 din Legea nr. 3/1974 de întreprinderea la care lucrase anterior pensionării.
Ori, art. 2 lit. a din Legea nr. 578/2004 prevede că de acest ajutor poate beneficia doar soțul supraviețuitor al unei persoane care, la data decesului avea stabilită calitatea de pensionar al sistemului public de pensie prin decizie emisă de autoritatea competentă. Ori, la data decesului, defunctului i s-a suspendat plata pensiei încât nu mai avea calitatea de beneficiar al unei pensii din sistemul public.
Așadar, nefiind întrunite cerințele legii, în temeiul art. 154 și urm. din Legea nr. 19/2000 acțiunea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatoarea care a arătat că în baza actelor medicale defunctul său soț a fost pensionat primind o pensie de invaliditate de gradul II, timp de 7 ani și 2 luni. Ulterior această pensie a fost transformată drept urmare a schimbării gradului de invaliditate în pensie de invaliditate de gradul III și integrat în muncă cu normă, lucrând în aceste condiții până la data decesului.
Greșit prima instanță a constatat că defunctul nu avea calitatea de beneficiar al unei pensii din sistemul public la data decesului.
În opinia reclamantei pensia de invaliditate pe care a încasat-o soțul său avea drept sursă sistemul public, întrucât aceasta este asimilată sistemului public de pensii.
Drept consecință, cum în baza Legii nr. 578/2004 i se cuvine un ajutor social după defunctul său soț, contestatoarea a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și în consecință, admiterea pe fond a acțiunii.
Verificând actele și lucrările dosarului, curtea constată că recursul nu este fondat.
Din decizia de pensie nr. 15415 din 1 august 1974, rezultă că, soțul contestatoarei a fost beneficiarul unei pensii de invaliditate de gr. II. Ulterior, această pensie a fost transformată urmare a modificării gradului de invaliditate încasând o pensie de invaliditate de gr. III cumulată cu program muncă.
Pensia stabilită prin decizia nr. 15415 din 31.03.1979 a fost suspendată încât la data de 15.03.1981 când a decedat soțul contestatoarei acesta nu mai era beneficiar al unei pensii din sistemul public.
Din același probatoriu rezultă că acesta primea pensia de la întreprinderea unde era angajat de unde incasa și salariul pentru normă de muncă.
In consecință, cum nu se poate concluziona că defunctul încasa o pensie din sistemul public de pensii, Curtea constată că soluția pronunțată de prima instanță este legală și temeinică, drept consecință, în baza art. 312.pr.civ. urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea, împotriva sentinței nr. 1703 din 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția civilă (dosar nr-).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond: Gh.
Dact.
2 ex. 29.01.2009
Președinte:Bîrsescu NeculaiJudecători:Bîrsescu Neculai, Andrianu Virgil, Pungă Titus
