Alte cereri. Decizia 868/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNC
DOSAR NR- ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA nr. 868
Ședința public din data de 28 mai 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
Judectori - - -
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC D SRL, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.310 din 4.03.2008 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantul - -, domiciliat în Târgoviște, Bd.- - I, nr.5, județ
Dezbaterile și susținerile prților au avut loc în ședința public din data de 21 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta, când pentru a da posibilitatea recurentei-pârâte s depun la dosar concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 28 mai 2008, dând urmtoarea soluție:
Curtea
Deliberând asupra recursului civil de faț, constat urmtoarele:
Prin acțiunea civil înregistrat sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamantul - - a chemat în judecat pe pârâta SC D SRL, respectiv pe -, în calitate de reprezentant al administratorului unic al societții, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța pârâta s fie obligat s îi elibereze un extras din statul de plat privind sporul bnesc lunar menționat distinct și acordat permanent la terminarea oricrui proiect pentru perioada decembrie 1973 - mai 2006, care nu a fost menționat în adeverința nr.86/15.03.2007, solicitându-se și obligarea pârâtei la recuperarea prejudiciului cauzat reclamantei constând în diferența de pensie ce i s-ar fi cuvenit acestuia pe perioada indicat, cu cheltuieli de judecat.
În motivarea acțiunii, reclamantul a artat c la data de 7.11.2006 a solicitat reprezentantului permanent al administratorului unic al societții pârâte eliberarea unei adeverințe din care s rezulte câștigurile realizate, cu defalcarea sporurilor cu caracter permanent pentru perioada decembrie 1973 - mai 2006, perioad în care reclamantul a fost angajat al societții-pârâte, adeverința fiindu-i necesar la Oficiul de Pensii
A mai susținut reclamantul c prin notificarea nr.12/28.02.2007 transmis prin executor judectoresc, revenit la cererea din 7.11.2006 solicitând eliberarea unui înscris privind sporurile bnești obținute în acord încasate în perioada sus-menționat, iar societatea i-a eliberat adeverința nr.86/15.03.2007 prin care i-a comunicat c acordul global nu reprezint un spor cu caracter permanent și c nu se pot elibera asemenea adeverințe, nefiind conforme legislației necesare recalculrii pensiei.
S-a artat în continuare de ctre reclamant c cererea acestuia a fost fcut în baza Legii nr.19/2000, iar neeliberarea adeverinței i-a cauzat o vtmare grav a dreptului su constând în imposibilitatea valorificrii sporului la calcularea pensiei, invocându-se și prev.art.1, 11 și 13 din Legea nr.29/1990.
La solicitarea pârâtei privitoare la precizarea de ctre reclamant a persoanei pârâtei și a temeiului juridic al cererii, reclamantul a depus la dosar precizri ale acțiunii, artând c înțelege s se judece cu pârâta SC D SRL, iar nu și cu -, iar temeiul juridic al acțiunii îl constituie disp.art.35 alin.5 Codul muncii și dispozițiile Legii nr.19/2000, cu modificrile și completrile ulterioare, cerând trimiterea cauzei spre competent soluționare la un complet de litigii de munc și asigurri sociale din cadrul aceluiași tribunal.
Prin încheierea din 12.11.2007, în raport de precizrile acțiunii aduse de reclamant, instanța a dispus, în temeiul art.99 alin.2 teza a II-a din Regulamentul de Ordine Interioar al instanțelor judectorești transpunerea cauzei spre competent soluționare la completul specializat în soluționarea litigiilor de munc și asigurri sociale din cadrul secției civile a tribunalului, ce a fost indicat.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a artat c înțelege s pun la dispoziția reclamantului un extras din statul de plat privind sporul bnesc lunar la care se face referire în acțiune, iar în privința celui de-al doilea capt de cerere, s-a susținut de ctre pârât c nu are calitate procesual pasiv întrucât orice nemulțumire privind modul de calcul al pensiei trebuie îndreptat împotriva casei teritoriale de pensii, artându-se totodat de ctre pârât c nu datoreaz cheltuieli de judecat, în raport de disp.art.275 Cod pr.civil.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauz, prin sentința civil nr.310/4.03.2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte cererea reclamantului, obligând pârâta s elibereze acestuia adeverința privind drepturile salariale încasate în perioada decembrie 1973 - mai 2006, în care s se evidențieze în mod distinct sporul de acord, pârâta fiind obligat și la 500 lei cheltuieli de judecat ctre reclamant.
Pentru a pronunța aceast soluție, prima instanț a reținut, în esenț, c reclamantul a fost salariatul societții-pârâte, iar la data de 7.11.2006 acesta a solicitat eliberarea unei adeverințe din care s rezulte câștigurile realizate în perioada decembrie 1973 - mai 2006, cu evidențierea separat a sporurilor cu caracter permanent, adeverința fiindu-i necesar la Casa de Pensii D, pârâta nerspunzând acestei solicitri, iar în urma notificrii acesteia prin executor judectoresc, a eliberat adeverința nr.86/15.03.2007 prin care a comunicat faptul c pentru acordul global nu exist temei legal care s stabileasc faptul c acesta este un spor cu caracter permanent și c nu poate elibera reclamantului o adeverinț care s ateste sporul de acord global.
S-a mai reținut c pe parcursul judecrii cauzei au fost eliberate de ctre pârât mai multe adeverințe, îns nici ultima dintre acestea, având nr.139/18.02.2008, la al crei conținut s-a fcut referire, nu rspunde solicitrii reclamantului de a evidenția în mod distinct adaosul de acord global pe toat perioada artat.
Așa fiind, având în vedere disp.art.34 alin.5 și art.40 alin.2 lit.h Codul muncii, prima instanț a admis în parte cererea reclamantului, în sensul celor sus-artate.
Împotriva sentinței primei instanțe, pârâta a declarat în termen legal recurs, susținând c instanța a dat ceea ce nu s-a cerut întrucât potrivit cererii de chemare în judecat s-a solicitat eliberarea unui "extras", instanța obligând-o pe recurent s emit o "adeverinț", deci altceva decât a solicitat reclamantul.
Într-un alt motiv de recurs se susține c hotrârea este nelegal întrucât textele de lege invocate de instanța de fond nu prevd nimic cu privire la eliberarea unei adeverințe care s ateste distinct sporul de acord și nu exist nicio norm legal care s oblige pe recurent la așa ceva.
Se învedereaz în continuare de ctre recurent c a eliberat intimatului, din considerente morale, serie de înscrisuri care s vin în întâmpinarea solicitrii acestuia, îns mai mult decât de a menționa sporul de acord pe fiecare perioad în parte, conform statelor de plat, nu se poate face, neputându-se comite un fals și consemna altceva decât în evidențele societții.
Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacat, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrrile dosarului, de dispozițiile legale ce au incidenț în soluționarea cauzei, Curtea constat c recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmeaz:
Este neîntemeiat critica recurentei prin care se susține c instanța a dat ceea ce nu s-a cerut.
Astfel, rezult în mod evident din acțiunea formulat și din precizrile aduse acțiunii, ca și din motivarea în fapt și în drept a acesteia, c ceea ce s-a cerut de ctre intimatul-reclamant a fost obligarea recurentei-pârâte la eliberarea unei adeverințe în sensul indicat.
Însși recurenta-pârât a înțeles care este obiectul cererii de chemare în judecat dup cum rezult din nota de ședinț depus de aceasta la dosar la termenul din 5.02.20008, prin care a susținut c a depus la dosarul cauzei o adeverinț, privind sporul bnesc lunar la care face referire reclamantul în cererea de chemare în judecat, cât și o adeverinț cu veniturile lunare brute realizate de acesta.
Nu poate fi primit nici cea de-a doua critic din recurs, cât vreme intimatul-reclamant și-a întemeiat acțiunea nu numai pe dispozițiile Codul muncii, ci și pe cele ale Legii nr.19/2000, cu modificrile și completrile ulterioare, fiind neîntemeiat susținerea recurentei conform creia nu ar exista temei legal pentru eliberarea unei adeverințe în sensul celor dispuse de instanța de fond, rezultând din acțiunea formulat și din înscrisurile depuse la dosar în susținerea acesteia și care a fost scopul pentru care intimatul-reclamant a solicitat eliberarea adeverinței respective, recurenta nefiind îndrituit s se pronunțate cu privire la utilitatea datelor ce rezult din evidențele sale, care urmeaz a fi examinate de organele competente, respectiv de Casa Județean de Pensii
Neîntemeiat este și ultima critic din recurs întrucât, așa cum justificat a reținut și instanța de fond, nici ultima adeverinț eliberat reclamantului pe parcursul procesului, având nr.139/18.02.2008, nu rspunde solicitrii reclamantului, aceea de a evidenția distinct sporul de acord global primit de acesta pe toat perioada artat în acțiune.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus artate, Curtea privește recursul de faț de nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod pr.civil îl va respinge, sentința atacat fiind legal și temeinic, decurgând dintr-o corect apreciere a probelor administrate și aplicare a dispozițiilor legale.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC D SRL, cu sediul în Târgoviște,-, județ D, împotriva sentinței civile nr.310 din 4.03.2008 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - -, domiciliat în Târgoviște, Bd.- - I, nr.5, județ
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi 28 mai 2008.
Președinte Judectori
--- - - - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
/FA
2008-06-11
32 ex.
Trib.D nr-
G -
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Cristina Pigui Marilena
