Asigurări sociale. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 100
Ședința publică din data de 05 februarie 2008
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
-
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, și reclamanta domiciliată în comuna, sat, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1053 din 07 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii D și recurenta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate în termen, scutite de plata taxei de timbru și că s-au depus note scrise formulate de apărătorul ales al recurentei, respectiv Avocat -, prin care solicită lăsarea cauzei la ultima strigare deoarece are cauze de susținut la alte instanțe, sens în care depune la dosar împuternicire avocațială, chitanță privind plata onorariului de avocat și dovezi din care rezultă că la Tribunalul Dâmbovița are două cauze și la Tribunalul București are o cauză cu acest termen de judecată.
Curtea, având în vedere că până la terminarea ședinței de judecată nu s-a prezentat apărătorul ales al recurentei-reclamante, dar a depus la dosar concluzii scrise, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 3126/120/05.06.2007, reclamanta, chemat în judecată Casa Județeană de Pensii D, solicitând anularea deciziei nr.649/03.05.2007, motivat de faptul că nu s-a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare în sensul că nu s-au respectat prevederile art. 53, 56 și 62,63 din Legea nr. 19/2000, iar motivul invocat în decizia nr.649/2007, denotă lipsă de profesionalism și neglijență.
S-a atașat la dosar, de către reclamantă, diferite acte medicale, și răspunsul 1414/24.06.2007 emis de
Prin întâmpinarea formulată pârâta a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că s-a întocmit o notă de constatare cu nr. 19474/02.05.2007 de către Direcția audit Intern și Control în care au fost identificate vicii în deciziile medicale anulate, nefiind îndeplinite condițiile pentru a beneficia de pensia de invaliditate.
S-a mai arătat că răspunsul formulat de către D, nu reprezintă o decizie în sensul art.56 din Legea nr. 19/2000 ci numai un răspuns la situația atipică, iar pentru asistenta medicală din cadrul Cabinetului de expertiză, a început urmărirea penală.
S-au atașat deciziile și buletinele de calcul și notele de constatare.
Tribunalul Dâmbovița prin sentința civilă nr. 1053 din 7 noiembrie 2007 a admis contestația formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de pensii D, anulând în parte decizia -/15.05.2007 emisă de pârâtă, numai în ceea ce privește recuperarea sumei încasate cu titlu de pensie de invaliditate.
S- respins capătul de cerere privind anularea deciziei nr. 649/03.-, emisă de Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Conform prevederilor art.56 din Legea nr. 19/2000, decizia emisă de Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, poate fi contestată la Casa Teritorială de Pensii, iar răspunsul primit de la acesta poate fi contestat la instanță, ori reclamanta nu făcut dovada că ar fi urmat această procedură, dar în ceea ce privește recuperarea sumei de 8818 lei, instanța a constatat că în mod cert CNPAS, prin serviciul de audit și control are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă rezultatele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot avea efecte retroactive.
Această concluzie rezultă din prevederile art. 39 alin. 3 din Ordinul 340/2001 care stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâta D și reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta Daa rătat în esență că temeiul emiterii deciziilor de anulare îl reprezintă disp.art. 41 cap. III, Secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, care îi îndrituiesc să revizuiască, în caz de erori, deciziile rămase definitive. A învederat recurenta că reclamantul nu a depus alte acte medicale și că nu sunt indicii în sensul că acesta ar deține și alte acte medicale și că în mod greșit prima instanță a reținut consultarea obligatorie a B, disp.art. 56 din Legea nr. 19/2000, instituind numai posibilitatea consultării acestui for și nu obligativitatea consultării. Față de aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată.
Recurenta a formulat recurs împotriva acestei sentințe, recurs înregistrat la data de 3.12.2007, arătând că cererea sa vizează anularea în parte a deciziei nr.-/15.02.2007 precum și anularea deciziei nr.649/3.05.2007, fără însă a arăta care sunt criticile aduse hotărârii pronunțate de prima instanță.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Cu privire la recursul pârâtei
Prima instanță a reținut în mod corect efectuarea controlului în baza HG nr. 13/8.01.2004 și a Secțiunii C, pct.III, art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, sens în care s-au constatat anumite deficiențe, urmare cărora s-a dispus anularea deciziilor privind capacitatea de muncă emise în favoarea contestatorului în anii 2005-2006, cu motivarea că acestea au fost emise cu încălcarea procedurii de expertizare medicală prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Deciziile emise în baza controlului, așa cum just a reținut prima instanță, nu pot produce efecte retroactive, dispozițiile art. 39 alin.3 din Ordinul menționat statuând că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la aceste dispoziții, în cazul în care s-ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca fiind temeinică și legală raportat la faptul că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului conform căruia nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Cu privire la faptul că intimatul-reclamant nu ar fi depus la dosarul medical toate documentele medicale pe care le posedă, instanța reține că acest fapt nu i se poate imputa câtă vreme nu s-a făcut dovada că i s-a cerut acest lucru și nu s-a conformat și că din acest motiv au fost încălcate normele procedurale de emitere a deciziei de încadrare în grad de invaliditate.
Nu este întemeiat nici ultimul motiv de recurs întrucât potrivit art. 56 alin.3 din Legea nr. 19/2000, la soluționarea contestației, Casa Teritorială de Pensii consultă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă și avizul acestuia este obligatoriu și rămâne definitiv, ori din formularea textului nu rezultă caracterul facultativ al consultării institutului, ci dimpotrivă textul conține o normă imperativă, consultarea acestui institut în cazul soluționării contestației împotriva deciziei de încadrare în grad de invaliditate fiind obligatorie.
Cu privire la recursul reclamantei.
Conform art.303 alin.1 Cod pr.civilă, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Dispozițiile art.306 alin.1 Cod pr.civilă prevăd că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Din actele dosarului rezultă că recursul a fost declarat în termen, fiind înregistrat la data de 3.12.2007, ultima zi în care recurenta putea depune motivele de recurs fiind 10.12.2007, în raport de data comunicării sentinței - 22.11.2007.
Recurenta nu s-a conformat acestor dispoziții, nedepunând la dosar motivarea recursului în termenul legal, sens în care, Curtea privește recursul său ca fiind nul, în raport de disp.art.303 și 306 Cod pr.civilă, iar conform art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul Casei de Pensii
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1053 din 07 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Constată nul recursul formulat de reclamanta, domiciliată în comuna, sat, județul D, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 februarie 2007.
Președinte JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
--- - --- - -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Număr de notificare 3120
Red /FA
2 ex.
2008-02-26
Trib. D nr-
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Ioana Cristina Țolu
