Asigurări sociale. Decizia 104/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 104
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Simona Petruța Buzoianu
JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
- - - -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de contestatoarea, cu domiciliul ales în M, str. -, nr. 56, jud. D, la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.1647 din 05 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, jud.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când curtea, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 19.01.2010, iar apoi, față de împrejurarea că unul din membrii completului de judecată s-a aflat în concediu medical, a amânat pronunțarea la data de 26 ianuarie 2010, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. -/13.10.2008 emisă de intimată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că la data de 14.07.2008 a solicitat pensionarea ca urmare a activității desfășurate timp de peste 30 de ani în învățământ ca profesor de limba română, beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 3 ani, în raport de art. 127 alin. 3 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
A mai susținut contestatoarea că potrivit calculelor intimatei, i s-a stabilit o pensie de 958 lei, corespunzător unui punctaj mediu de 1,64744, pentru o vechime în muncă de 37 ani, 2 luni și 20 de zile, apreciindu-se aceste calcule ca fiind eronate întrucât o lungă perioadă de timp contestatoarea a exercitat și funcția de bibliotecar, precum și cea de profesor de limbă franceză, beneficiind în această calitate de sporuri salariale, care nu au fost luate în considerare la stabilirea pensiei, precum și de alte sporuri, care, de asemenea, au fost omise.
În drept, contestația a fost întemeiată pe disp. art. 87 din Legea nr. 19/2000.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației pe motiv că decizia de pensionare a fost emisă corect și legal, fiind valorificate toate datele înscrise în carnetul de muncă și în adeverințele eliberate de unitățile angajatoare, până la 1.04.2001, iar după această dată, s-au avut în vedere datele reieșind din adeverința de stagiu eliberată de intimată, ca urmare a declarațiilor lunare depuse de angajator, în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul pensiei fiind calculat cu respectarea disp.art. 76 și următoarele din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri și expertiză contabilă administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1647 din 5 octombrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins contestația.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, că prin decizia nr. -/13.10.2008 emisă de intimată, s-a stabilit contestatoarei o pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în sumă de 958 lei, reținându-se că a realizat un stagiu de cotizare de 37 ani, 2 luni și 28 de zile și un punctaj mediu anual de 1,64744.
S-a mai reținut că din raportul de expertiză întocmit în cauză, rezultă că pensia a fost calculată avându-se în vedere vechimea în muncă înscrisă în carnetul de muncă și adeverințele prezentate în vederea calculului, cu excepția adeverinței nr. 937/21.04.2008- datele referitoare la activitatea de bibliotecar, eliberată de Liceul Teoretic " " R, adeverința respectivă, completată și cu adeverința nr. 2204/20.08.2009, atestând că în perioada 1973- 1974 și 1977-1992 contestatoarea a desfășurat activitate ca profesor de limba română-franceză, că în perioada 01.11.1985 - 01.09.1992 a îndeplinit și funcția de bibliotecar prevăzută de art. 6 din Legea nr.6/1969 privind Statutul personalului didactic, ca funcție didactică și ajutătoare și indemnizată conform Legii nr. 57/1954 privind retribuirea muncii.
De asemenea, s-a arătat că potrivit art. 164 alin.1 lit. b și c din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă astfel: salariile nete, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991 și salariile brute după această dată.
Întrucât contestatoarea nu a depus la data emiterii deciziei contestate adeverința care să ateste că indemnizația pentru funcția de bibliotecar a fost inclusă în venitul net realizat până la data de 01.01.1991, respectiv brut după această dată, adeverința fiind depusă la instanța de judecată la data de 02.09.2009, prima instanța respins contestația reținând că petenta are posibilitatea să ceară recalcularea după depunerea acestei adeverințe la dosarul de pensie, posibilitatea recalculării în baza noii adeverințe fiind recunoscută și de intimată prin notele de ședință formulate la termenul din 16.03.2009.
Împotriva sentinței primei instanțe contestatoarea a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 3041Cod pr.civilă.
Susține recurenta că în mod greșit s-a respins cererea de anulare a deciziei de pensionare considerându-se eronat că recurenta nu ar fi depus la data emiterii deciziei contestate adeverința care să ateste că indemnizația pentru funcția de bibliotecar a fost inclusă în venitul net, situația de fapt fiind în realitate, cu totul alta, instanța omițând analiza cauza sub toate aspectele.
Astfel, se arată că recurenta a depus la data întocmirii dosarului de pensionare, printre alte documente, și adeverința nr. 937/21.04.2008, care se referă și la veniturile obținute cu titlu de indemnizație de bibliotecar, iar în mod inexplicabil, această adeverință fost luată în considerare de către intimată doar parțial la calculul pensiei, adică numai în ceea ce privește veniturile încasate în calitatea de profesor a recurentei, omițându-se în mod nelegal indemnizația de bibliotecar.
Se mai arată că adeverința nr. 937/21.04.2008 eliberată de Liceul Teoretic " " din localitatea R, jud.I, atestă în egală măsură, pentru ambele categorii de venituri enumerate în cuprinsul său, că pentru perioada lucrată s-a reținut și virat contribuția la fondul pentru pensie suplimentară, iar prin luarea în considerare și a veniturilor de bibliotecar se ajunge la o creștere cuantumului pensiei cu 31 lei, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, instanța fiind chemată să se pronunțe în baza tuturor probelor administrate în cauză.
De asemenea, se susține că s-a depus la dosar de către aceeași unitate școlară și o completare la adeverința inițială, în care s-a indicat și temeiul de drept al încasării veniturilor de bibliotecar în perioada 1985-1982, iar aceasta nu reprezintă o situație nouă, care să nu fi fost supusă atenției intimatei la momentul calculării cuantumului pensiei, prin soluția pronunțată instanța încuviințând tergiversarea soluționării fondului, pe de o parte, iar pe de altă parte, completarea adusă de unitatea școlară a venit nu să facă diferența între includerea indemnizației de bibliotecar în venitul net/brut realizat de contestatoare, așa cum se indică în hotărâre, ci doar să sublinieze temeiul legal al funcției de bibliotecar și al salarizării acestei funcții, necunoașterea acestora de la început neputând sta în calea calculării pensiei în mod corect.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea în tot sentinței în sensul admiterii cererii, cu cheltuieli de judecată, cerându-se judecarea cauzei în lipsă.
Deși legal citată cu această mențiune, intimata Casa Județeană de Pensii D nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarat în cauză.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 1.-/13.10.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D s-a admis cererea de pensionare a recurentei-contestatoare și s-a stabilit acesteia o pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă în sumă de 958 lei, stipulându-se expres că drepturile au fost stabilite începând cu data de 14.07.2008, iar plata drepturilor se va face începând cu aceeași dată.
Potrivit expertizei întocmită în cauză la prima instanță de expert contabil, la stabilirea pensiei recurentei-contestatoarei prin decizia sus-menționată au fost luate în calcul și adeverințele prezentate de contestatoare în vederea calculului privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, excepție făcând partea a II- din adeverința eliberată de Liceul Teoretic " "din localitatea R, jud.I, adeverință eliberată în data de 21.04.2008 sub nr. 937, în care este menționată și indemnizația de bibliotecar obținută de recurentă, pe anumite perioade expres indicate în cuprinsul adeverinței respective.
S-a reținut de către prima instanță, ca argument pentru respingerea contestației, că recurenta-contestatoare nu a depus la data emiterii deciziei contestate adeverința care să ateste că indemnizația pentru funcția de bibliotecar a fost inclusă în venitul net realizat până la data de 1.01.1991, respectiv brut după această dată, această adeverință fiind depusă la instanță la data de 2.09.2009, contestatoarea având posibilitatea să ceară recalcularea pensiei după depunerea adeverinței la dosarul de pensie, chiar intimata recunoscând prin notele de ședință formulate la termenul din 16.03.2009 posibilitatea recalculării în baza noii adeverințe.
Or, pe de o parte, din cuprinsul adeverinței respective, eliberată în completarea adeverinței nr. 937/21.04.2008 de către Liceul Teoretic " " din localitatea R, jud.I (fila 105 dosar fond), nu rezultă că s-ar fi făcut mențiunile indicate de prima instanță în considerentele sentinței, iar pe de altă parte, nu acesta a fost motivul pentru care intimata Casa Județeană de Pensii D susținut că nu a luat în considerare indemnizația de bibliotecar obținută de contestatoare și care rezultă din conținutul adeverinței nr. 937/21.04.2008 depusă de contestatoare la dosarul de pensie.
Astfel, deși inițial, în cuprinsul întâmpinării formulate la primă instanță, intimata Casa Județeană de Pensii Das usținut că la stabilirea pensiei contestatoarei au fost valorificate datele înscrise în carnetul de muncă al contestatoarei, precum și cele care rezultă din adeverințele eliberate de către unitatea angajatoare privind perioada până la 1.04.2001, ca și cele care rezultă din adeverința de stagiu eliberată de către intimată, ca urmare a declarațiilor lunare depuse de către angajator, după data de 1.04.2001, ulterior, pe parcursul judecării pricini, prin notele de ședință depuse la dosar, intimata a precizat că în privința indemnizației de bibliotecar prevăzută în adeverința nr. 937/21.04.2008, aceasta poate fi valorificată numai dacă unitatea angajatoare completează adeverința cu temeiul legal al acordării indemnizației.
Se constată însă, că în cuprinsul adeverinței sus-menționate (fila 43 dosar fond), pe lângă indemnizația de bibliotecar obținută de contestatoare pe perioadele indicate începând cu 1.11.1985 și până la 1.09.1992, sunt trecute și alte sporuri care nu au fost menționate în carnetul de muncă al contestatoarei, ce a funcționat ca profesor în cadrul unității respective și de care aceasta a beneficiat efectiv, fără a se indica temeiul legal al acordării acestora și pe care Casa Județeană de Pensii D le-a avut în vedere la stabilirea pensiei contestatoarei, astfel încât apărarea intimatei formulată pe parcursul procesului nu putea fi primită, nejustificându-se, în același context dat, ca de o parte din venituri să se țină cont, iar de altele nu.
Din cuprinsul adeverinței nr. 937/21.04.2008 eliberată de Liceul Teoretic " " din localitatea R, jud.I, pe care recurenta-contestatoare a depus-o la Casa Județeană de Pensii odată cu cererea de pensionare, rezultă că datele din cuprinsul adeverinței au fost extrase din statele de plată existente în arhiva unității școlare și toate actele din dosarul de pensionare au fost depuse odată cu cererea de pensionare a recurentei-contestatoare din data de 14.07.2008, decizia contestată fiind emisă de intimată la mai mult de 3 luni de zile de la depunerea actelor, iar lipsa mențiunii speciale solicitate de intimată cu privire la indemnizația de bibliotecar obținută de contestatoare ar fi putut fi complinită oricând la solicitarea intimatei, anterior emiterii deciziei de pensionare și nemenționarea în mod expres de către angajator a temeiului legal al acordării respectivei indemnizații nu poate fi imputată contestatoarei.
În plus, pe parcursul judecării pricinii s-a depus la dosar, după cum s-a arătat mai sus, adeverința emisă de Liceul Teoretic " " din localitatea R, jud.I, în completarea adeverinței nr. 937/21.04.2008, în care se arată că recurenta-contestatoare și- desfășurat activitatea ca profesor de limba română-limba franceză la unitatea respectivă, în perioada anilor școlari 1973-1974 și 1977-1992, menționându-se expres că în perioadele 01.11.1985-01.09.1992 contestatoarea a îndeplinit și funcția de bibliotecar, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 6/1969 privind Statutul personalului didactic, în vigoare la acea dată, ca funcție didactică ajutătoare și indemnizată în temeiul Legii nr. 57/1974 privind retribuirea muncii, conform art. 135 și următoarele și anexei 5 din lege, indicându-se așadar în concret și temeiul legal al acordării indemnizației de bibliotecar.
Pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul contestatoarei ca fondat, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă îl va admite, iar conform art. 312 alin. 2 și 3 Cod pr.civilă va modifica în tot sentința în sensul că va admite în parte contestația și va anula decizia nr. 1.-/13.10.2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D, ce va fi obligată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare și indemnizației de bibliotecar obținută de contestatoare, atestată de adeverința nr. 937/21.04.2008 și eliberată de Liceul Teoretic " " din localitatea R, jud.I, completată, plata drepturilor astfel calculate făcându-se de la data de 14.07.2008.
Cererea recurentei de a se stabili direct prin hotărârea pronunțată de instanță cuantumul pensiei cuvenite acesteia cu luarea în considerare și a indemnizației de bibliotecar, cuantum ce rezultă din expertiza întocmită în cauză la prima instanță, nu poate fi primită în condițiile în care, respectând metodologia de stabilire a pensiei, se impune ca mai întâi, intimata Casa Județeană de Pensii D să emită o nouă decizie cu luarea în considerare și a indemnizației de bibliotecar în sensul celor dispuse de instanță, iar numai dacă recurenta-contestatoare va fi nemulțumită de noul cuantum al pensiei stabilite de intimată, pe baza întregii documentații, aceasta poate formula, cu respectarea disp.art. 87 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, contestație în instanță, împotriva deciziei nou emise.
În temeiul disp.art. 274 Cod pr.civilă, intimata Casa Județeană de Pensii D va fi obligată și la 1100 lei cheltuieli de judecată către contestatoare, reprezentând onorariu de expertiză în sumă totală de 500 lei și onorariu de avocat în sumă de 600 lei, cheltuieli suportate de contestatoare la prima instanță, conform dovezilor existente la dosarul de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de contestatoarea, cu domiciliul ales în M, str. -, nr. 56, jud. D, la Cabinet de avocatură, împotriva sentinței civile nr.1647 din 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimataCasa Județeană de Pensii D,cu sediul în Târgoviște,- A, jud. D și în consecință:
Modifică în tot sentința în sensul că admite contestația în parte.
Anulează decizia nr.1.-/13.10.2008 emisă de intimată și obligă intimata să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în considerare și a indemnizației de bibliotecar obținută de contestatoare, atestată de adeverința nr.937/21.04.2008 eliberată de Liceul Teoretic " ", R, jud. I, completată, plata drepturilor astfel calculate făcându-se de la 14.07.2008.
Obligă intimata la 1100 lei cheltuieli de judecată către contestatoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu
--- - --- - -- -
Grefier,
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /VS
5 ex./11.02.2010
Dosar fond - Tribunalul Dâmbovița
Jud. fond. G -
Președinte:Simona Petruța BuzoianuJudecători:Simona Petruța Buzoianu, Vera Andrea Popescu