Asigurări sociale. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 1101
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
: -
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște, str. - nr.1 A, județul D, împotriva sentinței civile nr.439 din data de 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator I, domiciliat în comuna M, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009 când a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. 5981/120/ 26.11.2008, contestatorul a chemat în judecată intimata Casa Județeană de Pensii D pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată intimata să-i emită o decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă conform dispozițiilor OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, prin care să se stabilească punctajul mediu anual, cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, obligarea intimatei la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată.
În motivarea în fapt a cererii, contestatorul a arătat că este pensionar pentru limită de vârstă conform Legii nr.3/ 1977, drepturile inițiale la pensie au fost stabilite de către Casa Județeană de Pensii D prin decizia nr.- din 19.06.1997, cu începere de la 01.07.1997.
A arătat contestatorul, că fiind o pensie stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, pensia sa a intrat în procesul de recalculare prevăzut de HG 1550/2004, HG 733/2005 și OUG 4/2005, încadrându-se în categoria pensiilor cărora se aplică recalcularea conform dispozițiilor OUG nr.4/2005.
Potrivit art.1 din OUG nr.4/2005, pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2005, se recalculează în condițiile acestei ordonanțe.
În conformitate cu prevederile Legii nr.3/1977 stagiul complet de cotizare este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum în mod eronat a stabilit intimata în buletinul de calcul al deciziei nr.- din 19.06.1997, când a fost pensionat, având o vechime în muncă de 25 ani 9 luni și 5 zile în grupa I-a și 6 ani, 4 luni și 14 zile în grupa a III-
A mai arătat contestatorul, că la recalcularea pensiei trebuia avut în vedere condițiile de stagiu în vârstă prevăzute de Legea nr.3/1997 și de prevederile HG nr.1550/2004, conform principiului potrivit căruia condițiile de pensionare rămân și pe perioada recalculărilor și cele prevăzute la data ieșirii la pensie.
În mod eronat, a arătat contestatorul, intimata a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani, deoarece art.2 din normele metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004 prevăd că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01 iulie 1997-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1997.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Legii nr. 19/2000, HG 1550/2004 și OUG nr. 4/2005 și s-a anexat cererii decizia nr. - din 08.05.1997 și din 01.09.2008.
S-au depus alăturat cererii în copie: decizia de pensie nr. - din 19.06.1997, act de identitate, cupon de pensie pe luna octombrie 2008.
Intimată a formulat întâmpinare prin care as solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
A apreciaat intimata cererea contestatorului ca fiind nefondată deoarece în mod corect a fost stabilit cuantumul pensiei față de un stagiu de cotizare de 30 de ani.
În conformitate cu prevederile art. 2 din HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, reprezintă vechime integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
În cazul contestatorului, a arătat intimata, drepturile de pensie s-au deschis în anul 1997, moment la care era în vigoare Legea nr.3/1977, stagiul complet de cotizare fiind de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei.
A mai arătat intimata că se utilizează un stagiu de cotizare diferit, numai în cazul în care persoana a fost pensionată inițial în baza unei legi speciale, ceea ce nu a fost cazul contestatorului.
Referitor la perioada lucrată în grupa superioară de muncă, legiuitorul a considerat că acesta trebuie remunerat diferit.
Intimata a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nelegală și netemeinică.
În drept intimata și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile Codului d e procedură civilă și ale Legii nr. 19/2000, OUG 4/2005
S-au depus în copie: decizia nr. -/27.03.2008, decizia nr. -/21.08.2008, extras din HG nr. 1550/2004, normele tehnice de aplicare a prevederilor HG 1550/2004, buletin de calcul.
Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei, prin care a solicitat instanței ca la soluționarea cererii sale să se aibă în vedere că dispozițiile art. 8 din Legea nr.3/1977 care se aplică pentru personalul muncitor care a lucrat în condiții normale de muncă și nu în condiții deosebite - grupa I-a, în speță fiind aplicabile dispozițiile art.14 din Legea nr. 3/1977.
A mai arătat contestatorul, că dispozițiile HG 1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 de ani ci la stagiul complet reglementat de Legea nr. 3/1977, care este diferit după cum persoana a lucrat în grupa I sau grupa a II de muncă.
Contestatorul a solicitat instanței să stabilească obiectul cauzei ca fiind obligația de a face, respectiv recalcularea drepturilor de pensie, în raport de stagiul de cotizare prevăzut pentru încadrarea în grupă de muncă, iar intimata să emită o nouă decizie de recalculare conform dispozițiilor OUG 4/2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, începând cu data de 01.12.2005.
S-au atașat răspunsului la întâmpinare în copie: practică judiciară și recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al României, înregistrat la ÎCCJ sub nr. 16/2008 și soluționat prin decizia nr. 40/22.09.2008.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.439 din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația, a fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatorului, stabilind la calcularea punctajului mediu anual un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.12.2005, a fost obligată intimata la plata diferențelor cuvenite dintre pensia primită și cea astfel cum va fi recalculată și totodată, a fost obligază intimata la plata cheltuielilor de judecată de 600 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.- din 19.06.1997, emisă de Casa Județeană de Pensii D, contestatorului i s-a calculat pensie pentru limită de vârstă, în conformitate cu dispozițiile OUG nr.4/2005, având în vedere o vechime totală în muncă, în grupa I-a de 25 ani, 9 luni și 5 zile, o vechime în grupa a III-a de 6 ani, 4 luni și 14 zile și o vechime totală întregită la 44 ani, potrivit art. 8 din Legea nr. 3/1977.
La stabilirea cuantumului pensiei s-a avut în vedere că stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, potrivit HG nr. 1550/2004, care precizează expres: "în situația pensiilor pentru limită de vârstă stabilite în perioada între 01 iulie 1977 și 31 martie 2001, inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați", cu excepția unor legi speciale.
Tribunalul a mai reținut că în mod eronat unitatea intimată a utilizat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani în loc de 20 de ani, deoarece art.2 din Normele Metodologice la aplicarea HG nr.1550/2004 arată că stagiul complet de utilizare la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
Ori, conform art.14 din Legea nr.3/1977, persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri de muncă care potrivit legii se încadrează în grupa I -a de muncă au dreptul la cerere să fie pensionați la împlinirea vârstei de 52 de ani bărbații.
Astfel, pentru o activitate desfășurată de contestator în grupa I-a de muncă cel puțin 20 de ani, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani și nu de 30 de ani, cum greșit a calculat intimata și susține prin întâmpinarea formulată ( file 11-12 dosar fond).
Cum contestatorul a lucrat în grupa I-a de muncă o perioadă de 25 ani, 9 luni, 5 zile, pensia trebuia raportată la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
În consecință, tribunalul a apreciat că unitatea intimată va trebui să calculeze pensia aferentă unei perioade de cotizare completă de 20 de ani, urmând a achita contestatorului diferența dintre pensia calculată anterior și cea aferentă stagiului complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.12.2005 și până în prezent.
Împotriva sentinței primei instanțe, intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică invocând disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Susține recurenta că în mod greșit a fost admisă cererea întrucât potrivit art.2 din anexa HG nr.1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediul anual îl reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
De asemenea, se arată că în cazul contestatorului, drepturile de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, când era în vigoare Legea nr.3/1997, stagiul complet de cotizare fiind cel reglementat de acest act normativ, iar potrivit art.8 din Legea nr.3/1977, stagiul complet de cotizare era de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei.
Se mai învederează că potrivit Normelor Tehnice date în aplicarea unitară a prevederilor HG nr.1550/2004, în situația pensiilor de limită de vârstă stabilite în perioada cuprinsă între 1.07.1977 și 31.03.2001 inclusiv, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați.
Totodată, se arată că există acte normative care prevăd condiții specifice de pensionare pentru anumite categorii de persoane, iar pentru aceste categorii, la recalcularea pensiilor, se utilizează, în vederea stabilirii punctajului mediu, stagiul de cotizare prevăzut de aceste legi speciale, ceea ce nu este cazul contestatorului.
De asemenea, se susține că în ceea ce privește perioada lucrată în grupa superioară de muncă, legiuitorul a considerat că aceasta trebuie remunerată diferit, apărând în aceste condiții OUG nr.100/2008, de modificare a Legii nr.19/2000, care prevede un număr suplimentar de puncte pentru perioada lucrată în condițiile grupei I sau II de muncă.
S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii și menținerii deciziei emisă de recurentă,
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este fondat potrivit considerentelor ce urmează:
Prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Timișoara statuându-se că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și 2 din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Decizia sus-menționată, dată în interesul legii este într-adevăr obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.
Concluzia primei instanțe, în sensul că pentru toate persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977-31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977 și că se impune, pe cale de consecință, recalcularea pensiei contestatorului ținând cont de art. 14 din Legea nr. 3/1977 nu poate fi însă primită.
Totodată, nu pot fi primite nici susținerile intimatului-contestator în sensul că decizia menționată îl îndreptățește la recalcularea pensiei în raport de un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Astfel, conform art.77 alin. 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47 din același act normativ, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin.1 al art.77 se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
De menționat, că alin.1 al art.77 din Legea nr.19/2000 statuează că punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut în Anexa nr.3, alin.2 al art.77 instituind așadar o situație de excepție de la regula consacrată de art. 77 alin. 1.
Potrivit art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000, de asemenea indicat în dispozitivul deciziei date în interesul legii, asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 litera a și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu 45 de ani, iar conform art.43 alin. 2 din lege asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 litera c și d și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.
Art.43 alin. 3 din Legea nr.19/2000 statuează că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art.20 litera b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații sau de 17 ani în zona II de expunere la radiații beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă, iar art.47 din același act normativ vizează persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent și pe asigurații nevăzători.
Art.20 alin.1 din Legea nr.19/2000 precizează care sunt locurile de muncă în condiții speciale în sensul legii, enumerând la litera a - unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, la litera b - activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare materiilor prime nucleare zonele I și II de expunere la radiații, iar la litera c - aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1 legii și la litera d - activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 2.
Decizia nr. 40/22.09.2008 dată în interesul legii nu îi poate viza decât pe cei pensionați în perioada 1.07.1977-31.03.2001, care au lucrat în domeniile expres prevăzute de dispozițiile legale la care fac trimitere textele limitativ enunțate în cuprinsul deciziei și care au fost interpretate prin decizia respectivă, situație în care intimatul-contestaror nu se regăsește întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul de fond, acesta și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă timp de 25 ani,9 luni și 5 zile în alt domeniu decât cele mai sus-indicate, astfel încât decizia dată în interesul legii și avută în vedere de prima instanță la pronunțarea soluției nu este aplicabilă intimatului- contestator.
Pentru intimatul- contestator, așa cum corect a arătat și recurenta prin motivele de recurs, stagiul complet de cotizare ce trebuia avut în vedere la recalcularea pensiei conform OUG nr.4/2005 nu putea fi decât cel de 30 de ani prevăzut de art.8 din Legea nr. 3/1977, corect luat, de altfel, în considerație de către recurentă și nu cel prevăzut de art. 14 din Legea nr.3/1977, așa cum a pretins intimatul-contestator prin acțiunea promovată și cum a dispus și instanța de fond.
Astfel, potrivit art.2 alin.1 din Anexa la HG nr.1550/2004, cuprinzând Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare.
De asemenea, la art.2 alin.3 din anexa la HG nr.1550/2004 se prevede că pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1.07.1977- 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.
Intimatul-contestator a fost pensionat conform deciziei nr.-/19.06.1997, în baza Legii nr.3/1977, pentru muncă depusă și limită de vârstă, iar în conformitate cu art.8 din Legea nr.3/1977 stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei, fără a se face distincție în funcție de condițiile de lucru.
De menționat, că pensionarea intimatului-contestator nu a avut loc în baza unor acte normative aplicabile anumitor categorii de persoane prin care s-au prevăzut condiții specifice de pensionare și pentru care la recalcularea pensiilor se utilizează, în vederea stabilirii punctajului mediu anual, stagiul de cotizare prevăzut de legile speciale nefăcând parte nici din categoria celor care au lucrat în minerit, situație în care acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile legilor speciale și nici ale Normelor Tehnice nr.5388/16.11.2004 date în aplicarea HG nr.1550/2004, cu referire la determinarea stagiului complet de cotizare pentru pensiile stabilite potrivit unor legi speciale sau unor prevederi cu caracter special.
Nu poate fi primită, prin urmare, susținerea intimatului-contestator, din cuprinsul cererii adresate instanței de fond, conform căreia stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat în ceea ce-l privește era acela de 20 de ani având în vedere disp.art.14 din Legea nr.3/1977, text de lege ce se referă doar la acordarea sporului pentru grupă de muncă, considerându-se 1 an și 6 luni pentru 1 an lucrat în grupa I și 1 an și 3 luni pentru 1 an lucrat în grupa II-a și la posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei prevăzută de art.8 din aceeași lege, astfel că vârsta de 20 de ani în grupa de muncă nu reprezintă stagiul complet de cotizare la care face trimitere art.2 alin.3 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor cuprinse în anexa HG nr.1550/2004.
Singurele facilități oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor care au lucrat în grupele I și II de muncă erau acordarea sporurilor de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.
Aplicând dispozițiile art.2 alin.3 din anexa la HG nr.1550/2004 mai sus-enunțate, recurenta a stabilit în mod corect drepturile de pensie ale intimatului-contestator în urma recalculării pensiei din sistemul public, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, potrivit art. 8 din Legea nr 3/1977.
Concluzionând, pentru considerentele mai sus-arătate, Curtea privește recursul ca fondat, astfel încât în baza art 312 alin. 1 Cod pr.civilă îl va admite, iar conform 312 alin. 2 și 3 Cod pr.civilă va modifica în tot sentința și pe fond va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Văzând și disp.art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște, str. - nr.1 A, județul D, împotriva sentinței civile nr.439 din data de 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator I, domiciliat în comuna M, județul D și în consecință:
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată și exonerează recurenta-intimată de plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 20 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./19.06.2009
dosar fond - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
