Asigurări sociale. Decizia 126/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr. 126
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Pigui
JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1870 din data de 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator domiciliat în comuna, sat,-, județul
Cerere de recurs scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul contestator reprezentat de avocat, din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale nr.9, lipsind recurenta intimată Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat pentru intimatul contestator arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului intimatului contestator în sensul că nu mai are alte cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul în fond solicită respingerea recursului declarat de intimată și a se constata că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică și legală. Astfel, apreciază că în mod corect a fost admisă contestația și s-a impus anularea deciziei, fiind incidente dispozițiile Ordinului 340/2001.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată, conform chitanței pe care o depune la dosar.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr.1026/16.06.2009 prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei de revizuire nr. 486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, iar pe fond anularea deciziei de revizuire nr. 486/18.05.2009.
În motivarea contestației, contestatorul a arătat că prin decizia nr. 1026/16.06.2009 i-a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei de revizuire nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă
Contestatorul a mai arătat că decizia de revizuire este vădit nelegală deoarece a fost dată în condițiile în care încă din anul 2000 deține o decizie ce poartă mențiunea că este nerevizuibilă și de asemenea, decizia de revizuire a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor referitoare la revizuirea medicală cuprinse în normele din 4 mai 2001 date în aplicarea Legii nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul 340/2001.
Astfel, revizuirea medicală a pensionarilor încadrați în grad de invaliditate se efectuează în termenul stabilit de medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, care au în evidență pensionarul.
Contestatorul a mai arătat că această procedură nu a fost urmată de medicul expert, nu a fost supus controlului medical obligatoriu, nu s-a respectat termenul de revizuire și nu a existat documentația medicală obligatorie, respectiv referat medical cu consemnarea stării prezente, bilet de ieșire din spital, copie de pe foaia de observație clinică, examene complementare de laborator, explorări funcționale recente și date din fișa de evidență a bolnavului.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.56 alin. 5, art. 87 și art.155 din Legea nr.19/2000 și a fost însoțită de copii de pe următoarele acte: decizia nr.1026/16.06.2009 emisă de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, decizia nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, dovezile de comunicare a deciziilor, decizia nr.3295/03.11.2000 cu mențiunea că este nerevizuibil și acte medicale din care rezultă starea de boală a contestatorului.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației formulate de către contestator întrucât în conformitate cu dispozițiile art.62 alin.1 din Legea nr.19 /2000, pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale la intervale de 6-12 luni până la împlinirea vârstelor standard de pensionare.
Intimata a mai arătat că nu a fost urmată procedura privind revizuirea medicală periodică de către contestator, iar menținerea gradului de invaliditate s-a efectuat pe baza unor documente neconforme.
Întâmpinarea a fost însoțită de copii de pe deciziile contestate, de notă de constatare nr. 6042/10.04.2009 și de copia deciziei asupra capacității de muncă nr. 438/25.11.1999.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1870 din data de 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-a admis contestația, s-a anulat decizia de revizuire nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M și decizia nr.1026/16.06.2009 emisă de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D și totodată, s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr.1026/16.06.2009 prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei de revizuire nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, iar pe fond anularea deciziei de revizuire nr. 486/18.05.2009.
A mai reținut instanța de fond că intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată întrucât contestatorul a obținut decizia de pensionare urmând o procedură neconformă legii.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că prin decizia nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M s-a revizuit decizia asupra capacității de muncă nr.438/25.11.1999 cu motivarea că această din urmă decizie nu a respectat procedurile legale de obținere a ei în sensul că a fost emisă în lipsa unor documente medicale, în lipsa concluziilor medicului expert și în lipsa documentelor medicale de diagnostic.
Această decizie a fost contestată în termen de către, iar prin decizia nr.1026/16.06.2009 emisă de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D s-a respins contestația sa, fiind menținută decizia de revizuire.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că s-a făcut de către contestator dovada că a fost pensionat din anul 1999 conform deciziei nr.438/25.11.1999 emisă de către Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă
Această decizie avea termen de revizuire în luna noiembrie 2000, lună în care, după prezentarea la revizuirea medicală, contestatorul a obținut decizia nr. 3295/03.11.2000, decizie emisă de același cabinet de expertiză cu mențiunea că pensionarul este nerevizuibil, iar în baza acestei decizii de încadrare în grad de invaliditate intimata a plătit pensia de invaliditate, contestatorul nemaiavând obligația de a se prezenta la revizuire.
Așa fiind, s-a apreciat de instanța de fond că, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, se puteau emite de către intimată noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea sau revizuirea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
De asemenea, a apreciat instanța de fond că, neprocedând în acest mod, s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001 precum și prevederile art.56 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate și s-a dispus încetarea plății pensiei către contestator.
Astfel, decizia nu putea fi revizuită decât în baza unei sentințe penale definitive sau, în cazul unui autocontrol, prin folosirea procedurii reexpertizării medicale a contestatorului pe seama și cheltuiala intimatei, efectele urmând a se produce pentru viitor.
Totodată, instanța de fond a apreciat că concluzia care se desprinde din actele existente la dosarul cauzei, este aceea a culpei intimatei care invocă drept motive ale revizuirii deciziei de încadrare în grad de invaliditate propria sa culpă în aplicarea prevederilor legale și în gestionarea documentelor medicale și nu culpa contestatorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
S-a arătat că, în mod incorect a reținut instanța de fond că la baza emiterii deciziilor de anulare a pensiilor au stat prevederile art. 39 din Ordinul 340/2001, întrucât temeiul legal al anulării îl constituie disp. art. 41, cap. III, Secțiunea C din Ordinul 340/2001 cu modificările și completările ulterioare, care prevede că deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către oficiul de expertiză care le-a emis la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
De asemenea, s-a apreciat că, în mod eronat a reținut instanța de fond că, în cazul în care reclamantul a depus la dosarul cauzei documente medicale sau faptul că deține documente medicale duce la concluzia că acestea au fost depuse și la De altfel, nu există nici o dovadă că aceste documente au fost depuse și că au fost examinate de către medicul specialist.
În ceea ce privește consultarea obligatorie a, s-a menționat că, în conformitate cu art. 56 din 19/2000, consultarea acestuia nu este obligatorie.
În recurs nu s-au formulat probe noi.
Legal citat, intimatul contestator nu a formulat întâmpinare la recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D anularea deciziei nr.1026/16.06.2009 prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva deciziei de revizuire nr. 486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, iar pe fond, anularea deciziei de revizuire nr. 486/18.05.2009.
Prin decizia nr.486/18.05.2009 emisă de către Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M s-a revizuit decizia asupra capacității de muncă nr.438/25.11.1999 cu motivarea că această din urmă decizie nu a respectat procedurile legale de obținere a ei în sensul că a fost emisă în lipsa unor documente medicale, în lipsa concluziilor medicului expert și în lipsa documentelor medicale de diagnostic.
Această decizie a fost contestată în termen de către, iar prin decizia nr.1026/16.06.2009 emisă de către Oficiul Județean de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă D, s-a respins contestația sa, fiind menținută decizia de revizuire.
Contestatorul a făcut dovada că a fost pensionat din anul 1999 conform deciziei nr. 438/25.11.1999 emisă de către Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Această decizie avea termen de revizuire în luna noiembrie 2000, lună în care, după prezentarea la revizuirea medicală, contestatorul a obținut decizia nr. 3295/03.11.2000, decizie emisă de același cabinet de expertiză cu mențiunea că pensionarul este nerevizuibil, iar în baza acestei decizii de încadrare în grad de invaliditate, intimata a plătit pensia de invaliditate, contestatorul nemaiavând obligația de a se prezenta la revizuire.
În cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grad de invaliditate sau de revizuire medicală, se puteau emite de către intimată noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor, deoarece pentru trecut anularea sau revizuirea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive.
Neprocedând în acest mod, s-au încălcat prevederile Ordinului 340/2001 precum și prevederile art.56 din Legea nr. 19/2000, care stabilesc procedura privind încadrarea în grad de invaliditate și s-a dispus încetarea plății pensiei către contestator.
Astfel, decizia nu putea fi revizuită decât în baza unei sentințe penale definitive sau, în cazul unui autocontrol, prin folosirea procedurii reexpertizării medicale a contestatorului pe seama și cheltuiala intimatei, efectele urmând a se produce pentru viitor.
Concluzia care se desprinde din actele existente la dosarul cauzei este aceea a culpei intimatei care invocă drept motive ale revizuirii deciziei de încadrare în grad de invaliditate propria sa culpă în aplicarea prevederilor legale și în gestionarea documentelor medicale și nu culpa contestatorului.
Așa fiind, Curtea constată sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală și, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1870 din data de 27 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în comuna, sat,-, județul
Obligă recurenta-intimată la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimatul-contestator.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Tehnored./
4 ex./04.02.2010
dosar fond. - - - Tribunalul Dâmbovița
judecători fond -;
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Cristina PiguiJudecători:Cristina Pigui, Traian Logojan Ioana Cristina
