Asigurări sociale. Decizia 1495/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1495
Ședința publică din data de 12 august 2008
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Traian Logojan Cristina Pigui
- -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 536 din 08 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în comuna, sat, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației nr. 834/10.08.2008, lipsind intimatul-contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Consilier juridic, pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, având cuvântul arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri noi de formulat în cauză, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic, pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii pronunțate, în sensul respingerii acțiunii, iar, pe fond, menținerea deciziei emisă de recurentă ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse pe larg în recurs.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față,constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.12.2007, contestatorul a contestat decizia nr.-/02.11.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D și a solicitat anularea acestei decizii.
Motivând, în fapt, cererea, contestatorul a arătat că prin decizia contestată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și obligarea să restituie pensia încasată necuvenit în sumă 11811 lei, în perioada 01.11.2004-01.11.2007, că această decizie este nelegală întrucât s- emis cu încălcarea prevederilor art. 91 alin (1) lit. b din Legea nr. 19/2000 și fără să țină cont că a contestat decizia nr. 1489/30.10.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare Capacității de Muncă M, care atesta că se încadrează într-un grad de invaliditate.
Pentru dovedirea contestației s-a anexat, în copie, decizia contestată și actele de stare civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea contestației, motivând că emiterea deciziei de încetare a plății pensiei și de recuperare a pensiei încasate anterior a fost determinată de decizia nr.1489/2007 prin care s-au anulat deciziile anterioare de încadrare în grad de invaliditate, că această decizie nu a fost contestată, astfel că a rămas definitivă, că în mod corect s-a emis decizia contestată, întrucât s-au constatat încălcări ale procedurii de expertizare medicală, prevăzute imperativ de art.53-56 și 62-63 din Legea nr.19/2000 și pct.1-35 secțiunea C din Ordinul nr.340/2001.
Au fost anexate întâmpinării, deciziile nr. -/ 02.11.2007 și 1489/30.10.2007, nota de constatare nr. 50014/26.10.2007 întocmită de Direcția de audit Intern și Control a
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut prin sentința civilă nr. 536 din 08 aprilie 2008 că cererea este întemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Prin decizia nr. -/2007 emisă de intimată s-a dispus încetarea plății de invaliditate acordată contestatorului începând cu data de 28.03.2003 și recuperarea sumei de 11811 lei, reprezentând pensia de invaliditate încasată în perioada 1.11.2004 - 1.11.2007, avându-se în vedere decizia nr. 1489/2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-au anulat deciziile nr. 667/2003, 2822/2003 și 2240/2006 asupra capacității de muncă, reținându-se că, prin controlul consemnat în nota de constatare nr. 50014/2007 întocmită de Direcția Audit Intern și Control - CNPAS, s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
Se poate constata că deciziile asupra capacității de muncă menționate în cuprinsul deciziei nr. 1489/2007, au devenit definitive prin necontestare și au intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acestora în mod unilateral.
Este de principiu că un act administrativ jurisdicțional care a intrat în circuitul civil, nu putea fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care se constată săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu actul respectiv sau a unei legături civile prin care s-a dispus anularea acesteia.
Anularea deciziei asupra capacității de muncă în mod unilateral de către emitentă nu era posibilă și pentru că procedura folosită de intimată nu era prevăzută de Legea nr.19/2000 și de Ordinul nr.340/2001 și aducea atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.
În mod cert Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, avea dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art. 39 din Ordinul 340 /2001 invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive, pentru că dispozițiile menționate stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare ".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu poate avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive, sau în cazul deciziei asupra capacității de muncă, în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziei respective, atunci când se invocă nulități ale acesteia.
Conform art.39 din capitolul III al Ordinului nr.340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene aveau obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și recuperare a capacității de muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control, se aplica, potrivit alin.3 din același articol, de la data emiterii indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de expertiză și recuperarea capacității de muncă M, aflat în subordinea intimatei, nu putea constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se putea solicita, în cadrul procesului penal, anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Având în vedere aspectele menționate, în raport de dispozițiile art. 159 din Legea nr. 19/2000, ținând cont de împrejurarea necontestării deciziei de anulare a deciziilor de încadrare într-un grad de invaliditate și neîncadrării în grad de invaliditate, printr-o nouă decizie emisă după controlul efectuat de organele proprii ale CNPAS, după cum reiese din probele adminJ. a admis contestația și a anulat în parte decizia, numai cu privire la măsura recuperării sumei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs conform art. 304 punctul 8 și 9 Cod procedură civilă, intimata Casa Județeană de Pensii D solicitând admiterea căii de atac și, în principal, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor emise ca temeinice și legale.
A susținut recurenta-intimată că, în mod eronat, prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății cauzei ca urmare a împrejurării că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la, cabinet ce a emis decizia medicală contestată.
De asemenea, în mod greșit s-a reținut că, la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art. 39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr. 340/2001, conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
A mai precizat că, urmare a controlului efectuat, s-a procedat la anularea deciziilor pentru perioada 01.11.2004-01.11.2007, identificate la dosarul medical al reclamantului.
Totodată, documentele medicale depuse de contestator la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041Cod procedură civilă, constată că recursul este nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Urmare a controlului efectuat de CNPAS - Direcția de Audit Intern și Control în conformitate cu art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin decizia nr. 1489/30.10.2007 a anulat deciziile asupra capacității de muncă pe perioada 01.11.2004 - 01.11.2007 pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare (neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute).
Ulterior, s-a emis decizia nr. - /02.11.2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 11811 lei reprezentând sumă încasată necuvenit cu titlu de pensie de invaliditate pe perioada 01.11.2004-01.11.2007.
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp. art. 39 alin. 3 din același ordin care stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la dispoziția legală anterior invocată, în mod corect, prima instanță a reținut că, în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta -pârâtă ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea recurentei, nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
S-a arătat că, în prezent, s-a dispus începerea urmăririi penale față de asistenta medicală de la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă M, suspectată de a fi falsificat documente din dosarele medicale ale pensionarilor, dar în lipsa unor indicii că petentul ar avea vreo legătură cu activitatea infracțională desfășurată de această angajată, nu se poate dispune suspendarea judecății, nefiind îndeplinite cerințele art. 244 (1) pct. 2 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța penală nu s-a pronunțat în legătură cu existența unor infracțiuni de fals material sau intelectual în înscrisuri oficiale și nici nu s-au anulat deciziile de încadrare în grade de invaliditate pe acest motiv. În aceste condiții, anularea acestor decizii înainte ca instanța penală să se pronunțe în mod definitiv cu privire la sesizarea formulată de pârâtă împotriva salariatei este nelegală.
Recurenta nu a făcut dovada erorilor care să constituie cazuri de nulitate pentru deciziile de pensionare, întrucât neregularitățile procedurale puteau fi remediate, punând în vedere părții ce acte suplimentare trebuie să prezinte. Este normal că contestatorul nu a depus diligențe pentru a face probe suplimentare în dosarul de pensie, deoarece, din moment ce Casa de Pensii D i-a admis dosarul, contestatorul a avut conștiința că a efectuat toate actele necesare prevăzute de lege.
Din considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul intimatei.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de CASA JUDETEANA DE PENSII DAMBOVITA, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 536 din data de 08.04.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița,în contradictoriu cu contestatorul domiciliat în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 august 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Traian Logojan Cristina Pigui
- - - - - -
Grefier
- -
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
SV/PC
2008-08-19
2 ex.
Trib.D nr-
G
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Traian Logojan Cristina Pigui
