Asigurări sociale. Decizia 1999/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

Secția Litigii de Muncă

și Asigurări Sociale

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1999

Ședința publică din 8 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf

JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu

JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva Sentinței Civile nr. 441/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în Dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Casa Județeană de Pensii C-S și pârâtul intimat Cabinet Individual de Insolvență, având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reclamantul recurent depune la dosarul cauzei un extras din Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 801/25.09.2006, adresa nr. -/12.12.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii C-S - Direcția Stabiliri și Evidența Plăți Beneficii, precum și concluzii scrise.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate în sensul obligării Cabinetului Individual de Insolvență la eliberarea unei adeverințe corecte, în conformitate cu Decizia civilă nr. 2685/ De asemenea, solicită obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S la efectuarea îndreptărilor cuvenite privind erorile în stabilirea și plata drepturilor de pensie, cu cheltuieli de judecată.

CURTEA,

Deliberând,constată următoarele:

Prin Sentința Civilă nr. 441/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în Dosarul nr- a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C-S și pârâtului Cabinet Individual de Insolvență,anularea adeverinței nr. 304/14.05.2007 eliberată de pârâtul Cabinet individual de insolvență, concomitent cu obligarea aceluiași pârât să-i elibereze adeverință conform Deciziei civile nr. 2684/R/06.12.2006, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara in care să evidențieze plata unor sporuri salariale si perioadele de timp in care acestea au fost acordate.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Cabinetul de insolvență se este neîntemeiată deoarece Adeverința nr. 304/14.05.2007 a fost eliberată de către pârâtul Cabinetul Individual de insolvență, astfel că obligația și răspunderea pentru datele din adeverința menționată îi revin în totalitate, mai mult raportat și la faptul că Arhivele Naționale nu au preluat arhiva societății lichidate de către pârât.

În ce privește excepția autorității de lucru judecat, se constată că pentru sporul de vechime și cel de condiții deosebite există pronunțată o hotărâre judecătorească irevocabilă, respectiv Decizia Civilă nr.2684/R/06.12.2006 a Curții de Apel Timișoara, prin care este obligat pârâtul Cabinetul Individual de insolvență la eliberarea unei adeverințe care să cuprindă cele două sporuri menționate.

Pornind de la considerațiile teoretice ale art.1201 din cod civil, potrivit cărora,pentru a fi autoritate de lucru judecat,este necesară a fi îndeplinită tripla identitate, respectiv părți, obiect și cauză,Tribunalul a conchis că în cauză sunt îndeplinite condițiile stipulate în articolul menționat și că potrivit art. 163. alin 1/pr.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de către aceeași parte înaintea mai multor instanțe, considerente pentru care instanța va admite această excepție și va constata că în ce privește sporul de vechime și cel de condiții deosebite operează în speță excepția autorității de lucru judecat.

Referitor la petitul privind anularea adeverinței nr. 304/14.05.2007 se reține că autorul acțiunii s-a mărginit doar la a solicita anularea ei neindicând nici un motiv de nulitate a acestui act, considerent pentru care instanța a respins și această cerere a reclamantului.

Astfel, în lipsa unor înscrisuri și a faptului că reclamantul nu a înțeles să utilizeze probe din care să rezulte temeinicia pretențiilor sale, neindicând nici un temei legal care-l îndreptățea la beneficiul sporului pentru munca în timpul nopții, Tribunalul a apreciat că nu poate fi obligată pârâta la eliberarea unei adeverințe care să ateste un spor a cărui existență nu a fost probată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal reclamantul,recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 22.06.2009,solicitând modificarea sentinței supusă reformării,in sensul admiterii cererii de chemare in judecată,așa cum a fost ea formulată in primul ciclu procesual, cu cheltuieli de judecată.

Sintetizând motivele de recurs ale reclamantului,care,in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 pct.9 și 312 alin.3 /pr.civ.Curtea observă că acestea s-au referit in esență la faptul că instanța de fond nu a verificat dacă fostul său angajator și-a îndeplinit obligația pe care a avut-o in temeiul unei sentințe definitive și irevocabile.

Recurentul mai susține că nu corespunde realității împrejurarea reținută de instanța de fond că nu ar fi indicat motivele de nulitate ale adresei emisă de pârât iar,in ce privește temeiul juridic al sporului pretins a fi recunoscut de fostul său angajator,a invocat prevederile Ordinului nr. 50/1990.

Poziția procesuală a intimatei pârâte Casa Județeană de Pensii CSa fost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 7-8, prin care aceasta a solicitat respingere recursului ca neîntemeiat,cu motivarea că adeverința eliberată de către fostul angajator al reclamantului nu corespunde exigențelor art. 11 alin.2 din Decretul nr. 92/1976.

Prin întâmpinarea formulată in recurs pârâtul Cabinetul Individual de Insolvență a solicitat respingerea recursului reclamantului,reiterând excepțiile și apărările de fond invocate in primul ciclu procesual.

Analizând recursul reclamantului,prin prisma motivelor invocate,a actelor de procedură efectuate in primul ciclu procesual,cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 304 ind.1 și art. 312 alin.1/ pr.civ.,Curtea reține următoarele:

Intr-adevăr,intre reclamant și fosta sa angajatoare SC SA,prin lichidator judiciar a existat anterior promovării prezentului demers judiciar un alt litigiu,finalizat irevocabil prin Decizia Civilă nr. 2684/R/2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara prin care unitatea,prin lichidatorul său a fost obligată să emită in favoarea reclamantului o adeverință prin care in care să fie specificate integral sporul prevăzut de art.11 din Ordinul 50/1990,emis de Ministerul Muncii și Sociale,Ministerul Sănătății,Comisia Națională pentru Protecția și sporul de vechime pentru perioada august - decembrie 1996.

In executarea hotărârii judecătorești mai sus individualizate pârâta a emis Adeverința nr. 304 /2007 prin care a indicat date cu privire la salariul tarifar, sporurile de vechime,de noapte și pentru munca prestată in condiții deosebite.

Adeverința in discuție nu a fost valorificată de Casa de Pensii C S la recalcularea pensiei pentru limită de vârstă,in ciuda unei solicitări in acest sens din partea reclamantului,prin Adresa nr. -/2007 petentul fiind informat că actul nu îndeplinește cerințele OUG nr. 687/15.09.2006.

Instanța de recurs mai observă că reclamantul nu a cerut instanței să oblige casa teritorială de pensii să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cu luarea in considerare a veniturilor atestate de fostul său angajator,ci,nemulțumit fiind de conținutul Adeverinței nr. 304/2007, a solicitat anularea ei și emiterea alteia care să corespundă dispozitivului Deciziei Civile nr. 2684/R/2006 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara.

Ori,cercetând conținutul deciziei ante-menționată,Curtea constată că nici unul dintre sporurile obținute de reclamant in perioada august - decembrie 1996, cu privire la care angajatorul a fost îndatorat să emită adeverință,nu a fost cuantificat de instanță,context in care nu se poate susține că actul ar fi fost emis fără respectarea hotărârii judecătorești.Aceasta cu atât mai mult cu cât in adeverință au fost indicată situația tuturor sporurilor la care s-a referit instanța de judecată.

Pe de altă parte,instanța de fond a reținut in mod corect că reclamantul nu a indicat nici un alt motiv care să poată determina lipsirea de efecte a adeverinței in discuție,iar legalitatea ei se poate invoca eventual intr-un proces de obligare a organelor abilitate la recalcularea pensiei reclamantului.

Pentru aceste considerente, Curtea va face aplicarea prevederilor art. 304 ind.1 și art. 312 alin.1 /pr.civ. și va respinge ca neîntemeiat recursul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva Sentinței Civile nr. 441/2009 pronunțată de Tribunalul C-S în Dosarul nr-.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 8 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /08.01.2010

Tehnored.// 08.01.2010/2 ex

Prima instanță: A și

Tribunalul C-S

Președinte:Aurelia Schnepf
Judecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 1999/2009. Curtea de Apel Timisoara