Asigurări sociale. Decizia /2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 100/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Dată fără citarea părților.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009; mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate potrivit încheierii aceleiași zile care face parte integrantă din prezenta decizie, când pronunțarea s-a amânat pentru termenul de azi.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr. 3055/115/ 12.11.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii C- solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Deciziei de pensiei de urmaș nr.- din 17.09.2008, emiterea unei noi decizii privind recalcularea drepturilor de pensie, care să se utilizeze la calculul punctajului mediu anual un stagiu total de cotizare de 20 de ani,cu valorificarea veniturilor salariale cuprinse în adeverința nr.12070 din 13 august 2008 emisă de fostul angajator SC SA Reșița.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, beneficiază de pensie de urmaș, însă prin decizia pe care o contestă, pensia susținătorului decedat a fost stabilită utilizându-se în calcul elemente eronate, în neconcordanță cu legislația în baza căreia s-a făcut recalcularea pensiilor aflate în plată înainte de 01.04.2001.
Reclamanta a precizat că soțul ei a ieșit la pensie de invaliditate, din industria minieră, iar, în aceste condiții la determinarea punctajului mediu anual, cand pârâta a stabilit pensia de urmas, trebuia să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar nu de 30 de ani. În acest sens a arătat că soțul ei a lucrat în subteran în condiții speciale de gr.I de muncă, respectiv 19 ani și 9 zile si 1 an 10 luni si 5 zile, in grupa III de munca.
Totodată, reclamanta a susținut că în situația în care soțul rămânea in activitate, trebuiau aplicate disp. art.20 din Legea 3 din 1977, respectiv un stagiu de cotizare de 20 ani in grupa I de munca.
De asemenea, reclamanta a susținut că, în acest caz, ca unic urmaș ar fi beneficiat de un procent de 50% din pensia titularului, astfel calculată și,deci,de o pensie într-un cuantum mai mare.
Pârâta Casa Județeană de Pensii C-S a formulat întâmpinare,prin care solicitat respingerea acțiunii reclamantei și obligarea acesteia, la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivarea întâmpinării,pârâta a susținut că decizia în discuție a rămas definitivă,prin necontestarea acesteia în termenul prevăzut de lege și în același timp stagiul complet de cotizare de 30 ani a fost luat în calculul pensiei reclamantei,în baza dispozițiilor art.1 din HG nr.1550/2004.În ce privește faptul că nu a valorificat datele cuprinse în adeverința nr.12070 din 13.08.2008.a susținut că datele respective privesc sporuri care nu au caracter permanent.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. art. 115-118 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă 100 din 30.01.2008, Tribunalul CSa respins acțiunea reclamantei, reținând următoarele:
Prin decizia nr.- din 17.09.2008, pârâta a recalculat pensia de urmaș, de care beneficiază reclamanta, în conformitate cu prevederile OUG.nr.4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, precum și cu prevederile HG. nr. 1550/2004 și HG.nr. 733/2005.
Potrivit disp. art. 4 din OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face cu respectarea prevederilor HG nr. 1550/2004 privind operațiunile de evaluare în vederea recalculării pensiilor în sistemul public stabilite de fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Art. 2 al. nr.HG 1550/2004 stabilește că evaluarea se va efectua prin determinarea punctajului mediu anual aferent fiecărei pensii aflate în plată utilizând stagiul complet de cotizare care, potrivit disp. art. 2 alin. 1 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004, reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de către persoana beneficiară.
Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare ce va fi utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977 (art. 2, alin. 3 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004).
În speță, dreptul de pensie de urmaș al reclamantei s-a deschis la data de 07.07.1992, conform deciziei nr. -/ 07.07.1992.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 3/1977 stagiul de cotizare prevăzut pentru bărbați este de 30 ani.
Însă, art. 14 din Legea nr. 3/1977 derogă de la aceste dispoziții și prevăd un stagiu de cotizare de 20 ani pentru persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă.
Or, soțul reclamantei a lucrat în grupa I de muncă 19 ani și 9 zile.
Totodată, alineatul 1 al art. 76 din Legea nr. 19/2000 prevede că, începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat, în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
Referitor la adeverința nr.12070 din 13.08.2008, aceasta cuprinde sporuri salariale care nu au caracter permanent, așa cum au fost reglementate de Anexa la.nr.OUG4 din 2005 și, ca atare, ele nu pot fi valorificate pentru recalcularea pensiei de urmaș a reclamantei.
În speță, rezultă că punctajul mediu anual realizat de susținătorul decedat este de 1,12403. Prin înmulțirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului la pensie se obține pensia la care avea dreptul susținătorul decedat, din care soția supraviețuitoare în calitate de urmaș unic are dreptul la o pensie în procent de 50% din pensia susținătorului decedat.
Așadar, 50% din pensia susținătorului decedat este aferent unui punctaj de 0,56202 puncte reprezentând cuantumul pensiei de urmaș al reclamantei.
Împotriva sentinței susmenționate a declarat recurs reclamanta, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7,8 și 9 și 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă modificarea sentinței ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului declarat, recurenta a arătat că instanțele de judecată au interpretat greșit actul dedus judecății, cuprinde motive contradictorii naturii pricinii și hotărârea este pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
A mai arătat că instanța a interpretat greșit adeverința nr. 12071/13.08.2008, nesocotind vechimea de 20 ani 10 luni și 24 zile lucrată în grupa I de muncă în condiții de subteran, titularul desfășurând activitate între 55% și 100% așa cum rezultă din adeverință, precum și din carnetul de muncă.
Recurenta a mai arătat că interpretând corect în spiritul legii stagiul în grupa I de muncă, sunt îndeplinite condițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, acceptate de instanța de fond, pentru utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, pentru determinarea punctajului mediu anual, fiind respectată încadrarea în dispozițiile art. 2 alin. 3 din HG nr. 1550/2004. De asemenea s-a arătat că dacă titularul nu ar fi decedat, ar fi putut fi pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă pe seama vechimii de 20 de ani, 10 luni și 24 de zile, în baza dispozițiilor art. 43 alin. 1 rap. la art. 20 alin. 1 lit. a din Legea 19/2000, la data de 01.04.2001, iar ea în calitate de urmaș ar fi beneficiat de 50% din pensia titularului, stagiul complet de cotizare fiind de 20 de ani, și că ar fi neechitabil și s-ar crea discrepanțe între pensionari care au desfășurat activitatea în aceleași condiții, prin felul în care instanța a interpretat cazul sau și a soluționat diferit de alte cazuri asemănătoare.
În ceea ce privește adeverința nr. 12070 din 13.08.2008, instanța de fond face afirmația eronată că aceasta cuprinde sporuri salariale care nu au caracter permanent, așa cum a fost reglementate de anexa la OUG 4/2005, deoarece aceasta nici nu tratează acest tip de venituri salariale, deoarece ele nu reprezintă sporuri, ele reprezintă majorări de retribuții, așa cum le denumește actul normativ pe baza căruia s-au acordat respectiv D 46/1982, îndeplinind toate condițiile pentru a fi cuprinse în evaluarea drepturilor de pensie.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Examinând cauza sub toate aspectele sale potrivit disp. art. 3041.pr.civ. și cu precădere prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă Curtea reține următoarele:
Pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual, astfel cum se dispune prin art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
De asemenea, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Prin urmare, singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Ca atare, este lipsită de relevanță împrejurarea că, potrivit dispozițiilor art. 43 și art. 77 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, stagiul de cotizare complet a fost stabilit la 20 de ani pentru aceste grupe de muncă.
La data de 04.09.2008, în Monitorul Oficial al României a fost publicată OUG 100/2008, fundamentată pe faptul că între persoanele care au desfășurat activitate în fostele grupe I sau/și II de muncă au apărut o serie de inechități în ceea ce privește cuantumul pensiilor, situație care, în mod evident, creează nemulțumiri, deoarece la determinarea punctajului mediu anual acestea sunt dezavantajate, întrucât bonusul acordat la stagiul de cotizare, recunoscut de legislația în vigoare până la data de 1 aprilie 2001, nu reprezintă o perioadă contributivă, deși operațiunea de recalculare a pensiilor a avut drept scop aplicarea acelorași principii sub aspectul modalității de calcul al punctajului mediu anual, respectiv cele din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, pentru înlăturarea acestor inechități în favoarea categoriilor de persoane prejudiciate se impune completarea corespunzătoare a prevederilor actuale ale Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, s-a stabilit că asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, respectiv 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă.
Curtea mai constată că scopul OUG 100/2008, este acela de a elimina inechitățile sociale rezultate în urma recalculărilor, inechități menționate de reclamantă reclamantei neputându-i-se reține un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, la recalcularea pensiei.
În ceea ce privește adeverința 12070 din 13.08.2008, invocată de recurenta reclamantă, deși instanța de fond a considerat impropriu că aceasta cuprinde sporuri care nu au caracter permanent așa cum au fost reglementate de anexa la OUG 4/2005, aceasta cuprinde majorări de retribuții conform D 46/1982, aceste majorări de retribuții nu au fost prevăzute în anexa de la OUG 4/2005.
Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată recursul reclamantei neîntemeiat, urmând să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 100/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 mai 2009.
PREȘEDINTE p., JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
În
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
- -
Red. /04.06. 2009
Tehnored /04.06.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul C-S
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu
