Asigurări sociale. Decizia 214/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 214
Ședința publică de la 08 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 3: Carmen
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind recursul formulat de împotriva sentinței civile nr. 2014/31.10.2007 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 1 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, și când, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 8 aprilie 2008.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 2014/31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Iași în dosar nr-, a fost respinsă excepția tardivității introducerii acțiunii; a fost respinsă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 7091/99/14.09.2007, a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii I pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună anularea deciziei nr. - din 23.01.2007 și obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii, care să ia în considerare la determinarea punctajelor anuale și drepturile de natură salarială neevidențiate în carnetul de muncă, dar dovedite prin adeverințele nr. 2189/04.08.2004 și 2235/06.08.2004 emise de
Analizând cu prioritate, conf. art. 137 Cod procedură civilă excepția tardivității introducerii acțiunii, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Potrivit art. 87 din Legea 19/2000, decizia emisă în condițiile art. 86 alin. 1 poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului în termen de 45 zile de la comunicare, însă în speța de față intimata nu a făcut dovada datei la care i-a fost comunicată decizia contestatorului pentru a se putea calcula termenul de 45 de zile. Or în condițiile în care nu a fost produsă dovada contrarie conf. art. 1169 Cod civil, instanța a reținut că acțiunea reclamantului a fost formulată în termen.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin decizia nr. - din 23.01.2007 a fost recalculată pensia pentru pensionarul, în conformitate cu prevederile OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005.
Contestatorul este nemulțumit deoarece la unitatea la care a fost salariat a realizat în perioada ianuarie 1965 - martie 1991 venituri suplimentare reprezentând acord global, ce au fost trecute în adeverința nr. 2189/04.08.2004 și care au avut caracter permanent, pentru ele achitându-se lunar cotele de CAS, venituri ce constituie baza de calcul a pensiei, și care nu i-au fost luate în considerare la determinarea punctajelor anuale. Toate aceste aspecte au fost menționate în adeverința nr. 2235/06.08.2004.
OUG nr. 4/2005 prevede la pct. VI sporurile care nu sunt considerate sporuri cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual corespunzător perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001, enumerarea începând cu "formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului".
În aceste condiții instanța a constatat că, în speța de față, veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele nr. 2189/04.08.2004 și 2235/06.08.2004 emise de B, corect nu au fost luate în calcul de către intimată, față de dispozițiile OUG 4/2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Consideră recurentul că în mod greșit nu a reținut instanța că sporul de acord global menționat în adeverințele nr. 2235/6.08.2004 și 2189/4.08.2004 constituie venituri suplimentare obținute în mod permanent, cumulate cu salariul brut și pentru care, pe toată durata angajării, s-au achitat cotele
Instanța nu a reținut nici precizarea expresă din adeverință potrivit căreia veniturile suplimentare din coloana "acord global" au avut caracter permanent în înțelesul Legii 49/1992 și care constituie baza de calcul a pensiei conform Legii 19/2000 art. 23 pct. a, cu caracter permanent.
Mai susține recurentul că instanța a dat o interpretare greșită a termenului de retribuție în acord, echivalându-l cu venituri suplimentare în acord global termen folosit în adeverințele de la SA
Instanța de fond a ignorat faptul că veniturile suplimentare (acord global) avute de salariații de la SA erau obținute în baza unei legi speciale - Legea 57/1974 art. 117 al. 3 - care reglementa expres acordul global ca și modalitate legală și permanentă de obținere a veniturilor în activitatea de proiectare, cercetare și inginerie tehnologică și alte activități (domenii profesionale).
La emiterea deciziei, Casa Județeană de Pensii nu a ținut cont de specificul activității desfășurate și că a fost retribuit în acord global, activitate reglementată prin lege specială, recunoscută de ministerul d e resort și preluată în Contractul individual de muncă (precizat în adeverința 2235/06.08.2004 a B), aspecte care conduc la întrunirea condițiilor cumulative prevăzute de OUG 4/2005 pentru ca și aceste venituri să fie luate în calcul la determinarea punctajului și stabilirea cuantumului pensiei conform art. V din Anexa care precizează expres "alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă".
Mai mult decât, atât art. IV din anexă stabilește alte sporuri acordate de ministerele de resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade evidențiate cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
În Ordonanța de Urgență 4/2005 legiuitorul a surprins corect diferența dintre cele două noțiuni distincte de salarizare în acord direct cu bucata la care face trimitere textul ordonanței la pct. VI din anexă, și salariul în acord global conform adeverinței B și exceptată de legiuitor intenționat din pct. VI al Ordonanței 4/2005, cele două feluri de retribuții regăsindu-se în de salarizare.
Ca atare, se solicită admiterea recursului și a contestației, așa cum a fost formulată, cu luarea în considerare și a drepturilor de natură salarială menționate în adeverința nr. 2235/6.08.2004.
În drept, au fost invocate disp. art. 304 pct. 8,9 și 3041Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului. Consideră că forma de retribuire în acord prevăzută de pct. V din Anexa la OUG 4/2005 este echivalentă cu noțiunea de "acord global ca spor la salariu", impropriu folosită, deoarece corect este retribuția în acord global prev. de art. 12 din Legea 57/1974. Cât privește primele menționate în adeverință, acestea nu sunt considerare sporuri cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
În contradovedirea recursului, intimata a depus acte normative și practică judiciară.
Recurentul nu a depus înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.
Astfel, recurentul a susținut că veniturile suplimentare reliefate în adeverința nr. 2235/6.08.2004 a B se încadrează în art. V din Anexa la OUG 4/2005, respectiv "alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective de muncă".
Însă, din conținutul adeverinței nu rezultă că sumele reprezentând "acord global" și "prime" au avut caracterul unui spor permanent, fiind acordatelunarîmpreună cu salariul de bază, deoarece sunt evidențiateanual: acordul global pe perioada 1968 -1988 și primele pe perioade 1966 -1979, 1989 -2001.
În atare condiții, nu se poate recalcula pensia prin determinarea punctajului mediu anual, conform art. 2 din OUG 4/2005, cu referire la art. 78 alin. 1 și 3 alin. 1 lit. a din Legea 19/2000.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă, Curtea de Apel va respinge recursul declarat de contestator și va menține sentința primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2014/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
30.04.2008 - 2 ex.
Tribunalul Iași: -
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina Moruzi, Carmen
