Asigurări sociale. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 325
Ședința publică de la 20 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 3: Cristina Mănăstireanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect asigurări sociale privind pe recursul formulat de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 251 din 21.02.2008 (dosar nr-), intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că prin serviciul registratură s-a depus la dosar întâmpinare și înscrisuri de către intimata, întâmpinare care nu a fost comunicată recurentei.
Instanța constată recursul declarat în termen și motivat.
Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I depune delegație la dosar.
Intimata arată că a fost personal la casa de pensii și a comunicat întâmpinarea consilierului juridic.
Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I arată că a primit întâmpinarea și nu solicită acordarea unui termen pentru studiul acesteia. Mai arată că nu are de formulat alte cereri.
Intimata arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I solicită admiterea recursului și casarea hotărârii primei instanțe ca nelegală. Consideră că în mod corect a fost valorificat sporul de vechime deoarece legea prevede expres care sunt procentele care se valorifică. Arată că adeverința a fost corect valorificată.
Intimata solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea hotărârii primei instanțe. Arată că recursul este motivat pe prevederile art. 304 pct-9 și 3041Cod procedură civilă. Mai solicită să se constate că la data când se ia în calcul sporul de vechime de 5% avea o vechime în muncă de peste 15 ani. Dacă s-ar fi verificat cartea de muncă s-ar fi constatat acest lucru. Precizează că a lucrat 11 luni înainte de studenție, a urmat apoi studenția și ulterior a lucrat 10 ani în cadrul E-ON. Indică faptul că a ridicat o excepție de neconstituționalitate, iar despre decizia dată recurenta nu face vorbire deloc. S-a respins excepția de neconstituționalitate, dar și plenul, cât și cei 3 magistrați, spun că aspectele invocate țin de competența instanțelor judecătorești. Mai arată că textul art.364 din Legea nr.19/200 are în vedere ipoteza când nu se poate face dovada drepturilor obținute, ceea ce nu e cazul ei. De asemenea și în opinia separată a celor 3 judecători se arată că atunci când nu se poate face dovada drepturilor obținute se face aplicarea art.364 din Legea nr.19/2000. Recurenta nu are opinie cu privire la decizia Curții Constituționale, decizie care spune că ar fi vorba o discriminare. Mai precizează că a făcut dovada cu adeverința că a primit sporul de vechime indicat acolo și că a plătit impozit și CAS la acele sporuri.
Consilierul juridic pentru recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I precizează că decizia Curții Constituționale arată că cererea nu este în competența ei, ci ține de interpretarea instanței de judecată.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii I, solicitând recalcularea drepturilor de pensie.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, prin cererea depusă sub nr. 24576/20.07.2006, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie conform adeverinței nr. 4376/22.06.2006 emisă de E-ON De asemenea, prin aceeași cerere, a solicitat ca, în raport de mențiunile de la poziția nr. 12 din cartea de muncă, să i se recunoască salariul de 1650 lei și nu de 1600 lei și să se îndrepte greșelile de calcul cu referire la perioadele 01.10.1974 - 01.04.1995, în sensul ca sporul de vechime să cuprindă rotunjiri în plus și nu în minus.
S-a mai arătat că pârâta a refuzat să-i recunoască sporul de vechime de 7% pentru perioada 01.10.1973 - 01.10.1974, invocând disp. art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000. Or, atât timp cât plătitorul E-ON îi recunoaște acest drept pe care efectiv l-a primit și pentru care a plătit impozit și CAS, această dispoziție este neconstituțională.
Reclamanta a mai susținut că la punctul 3 din cererea sa pârâta nu i-a dat nici un răspuns, deși legea contabilității prevede în mod expres că atunci când din calcul rezultă sume ce depășesc 50 de subunități, rotunjirea se va face recunoscând beneficiarului o unitate întreagă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie,înscrisuri.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Iaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a susținut că, prin decizia nr. -/24.10.1996, a fost admisă cererea reclamantei de înscriere la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, iar prin decizia din 12.12.1996 s-a anulat decizia de înscriere la pensie întrucât reclamanta a fost menținută în activitate. Ulterior, prin decizia din 04.06.2001 a fost adăugată perioada de vechime lucrată după înscrierea la pensie. Începând cu data de 01.10.2004 pensiile din sistemul public stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001 au fost evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000. Astfel, prin decizia nr. -/30.11.2005 au fost recalculate drepturile de pensie în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005. Potrivit deciziei de recalculare, stagiul total de cotizare realizat este de 42 ani, o lună și 23 zile, iar punctajul mediu anual obținut prin evaluare este de 2,90319 puncte, fiind determinat în temeiul art. 77 - 78 din Legea nr. 19/2000.
Pârâta a mai susținut faptul că sporul de vechime a fost corect stabilit, în conformitate cu prevederile art. 164 din legea nr. 19/2000 și că, în perioada 05.01.1967 - 19.02.1968, salariul a fost de 1600 lei, iar pentru perioada 19.02.1968 - 25.04.1968 a fost de 1650 lei. De asemenea, în ceea ce privește transformarea sporului de vechime din procente în sume, aceasta se realizează automat de către calculator, prin programul informatic.
În dovedirea susținerilor sale, pârâta a depus la dosarul cauzei, în copie, documentația aflată la dosarul de pensie al reclamantei.
Atât prin acțiunea introductivă, cât și la termenul de judecată din 06.12.2006, reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, dosarul fiind înaintat Curții Constituționale pentru soluționarea acestei excepții.
Prin decizia nr. 1233/20.12.2007 a Curții Constituționale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamantă. S-a reținut prin această decizie că art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 are în vedere ipoteza când nu se poate face dovada drepturilor obținute, iar criticile invocate de autorul excepției vizează în realitate aspecte de aplicarea a legii ce țin de competența instanței de judecată și nu de competența instanței de contencios constituțional.
Prin sentința civilă nr.251/21.02.2008, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei cu luarea în considerare a sporului de vechime, astfel cum rezultă din adeverința nr. 4376/22.06.2006 eliberată de ON. M, drepturile de pensie recalculate urmând să fie stabilite începând cu data de 01.08.2006.
Prin aceeași sentință, s-au respins cererile reclamantei privind obligarea pârâtei la luarea în calcul a salariului de 1650 lei pentru perioada 05.01.1967 - 19.02.1968 și la întregirea la un leu a fracțiunilor de leu.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin decizia nr. -/23.01.1997, reclamanta a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 27.10.1997 pentru un stagiu total de cotizare de 37 ani, 4 luni și 6 zile. Ulterior, prin decizia nr. -/04.06.2001, drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate ca urmare a adăugării perioadei de vechime lucrată după înscrierea la pensie.
Prin decizia nr. -/30.11.2005 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii I au fost recalculate drepturile de pensie ale reclamantei în conformitate cu prevederile nr.OUG 4/2005, începând cu data de 01.12.2005. Din cuprinsul buletinului de calcul nr. -/03.08.2005 rezultă că stagiul total de cotizare realizat de reclamantă este de 42 ani, o lună și 23 zile, iar punctajul mediu anual este de 2,90319 puncte. La data de 24.03.2006 pârâta a emis o nouă decizie de pensie prin care drepturile de pensie au fost recalculate ca urmare a valorificării datelor înscrise în adeverințele nr. 984/08.02.2006, nr. 1529/13.02.2006 și nr. 319/14.02.2006.
Ulterior, reclamanta, prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii I sub nr. 24576/20.07.2006, a solicitat recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a valorificării adeverinței nr. 4376 eliberată de E-ON M Prin aceeași cerere, reclamanta a susținut că pentru perioada 05.01.1967 - 19.02.1968 salariul său a fost de 1650 lei și a învederat faptul că pentru perioada 01.10.1974 - 01.04.1995 calculul sporului de vechime cuprinde erori în sensul că sau făcut rotunjiri în minus și nu în plus.
Prin adresa nr. -/06.09.2006, pârâta a răspuns cererii reclamantei, comunicându-i că sporul de vechime a fost calculat automat, conform art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 și că atât punctajul mediu anual, cât și cuantumul pensiei au fost corect stabilite.
Urmare a acestui răspuns, reclamanta a formulat prezenta acțiune prin care a solicitat recalcularea drepturilor de pensie ca urmare a valorificării sporului de vechime cuprins în adeverința nr. 4376/22.06.2006, a salariului de 1650 lei pentru perioada 01.10.1974 - 01.04.1995 și a rotunjirii sporului de vechime în plus și nu în minus pentru perioada 01.10.1974 - 01.04.1995.
Din cuprinsul adeverinței nr. 4376/22.06.2006 emisă de E-ON M rezultă că reclamanta a beneficiat de spor de vechime de 7% pentru perioada 01.10.1973 - 01.10.1978, de 10% pentru perioada 01.10.1978 - 01.09.1983, de 15% pentru perioada 01.09.1983 - 01.04.1992 și de 25% pentru perioada 01.04.1992 - 27.01.1997. Din cuprinsul tabelului cu date privitoare la activitatea în muncă rezultă că pârâta, la stabilirea drepturilor de pensie, nu a luat în considerare pentru anumite perioade sporul de vechime înscris în adeverința nr. 4376/22.06.2006. Astfel, pentru perioada 01.10.1978 - 01.10.1979 pârâta a avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie un spor de vechime de 7%, în timp ce din adeverința depusă rezultă că reclamanta a beneficiat de spor de vechime de 10% pentru această perioadă. Tot astfel, pentru perioada 01.07.1995 - 27.01.1997 reclamanta a avut spor de vechime de 25%, în timp ce din cuprinsul tabelului cu date privitoare la activitatea în muncă rezultă că pârâta nu a valorificat și acest spor.
În consecință, având în vedere faptul că pârâta nu a luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie sporul de vechime astfel cum rezultă din adeverința nr. 4376/22.06.2006 emisă de E-ON M, se reține de către prima instanță că este întemeiată cererea reclamantei de recalculare a drepturilor de pensie ca urmare a valorificării acestui spor. Cât privește susținerile pârâtei referitoare la faptul că sporul de vechime a fost stabilit conform art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, instanța a reținut că acestea nu prezintă relevanță întrucât acest text de lege are în vedere doar ipoteza în care nu se poate face dovada drepturilor obținute. Însă în situația în care reclamanta a prezentat înscrisuri din care rezultă că a obținut un spor de vechime în alte procente decât cele prevăzute de lege, instanța reține că pârâta avea obligația de a valorifica sporul de vechime efectiv realizat de reclamantă.
Cât privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei ca, pentru perioada 05.01.1967 - 19.02.1968 să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie un salariu de 1650 lei și nu de 1600 lei, instanța a reținut că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, din cuprinsul carnetului de muncă rezultă că în această perioadă reclamanta a avut un salariu de 1600 lei. De asemenea, reclamanta nu a prezentat alte înscrisuri care să dovedească o altă situație de fapt.
S- mai reținut de către instanța de fond că este neîntemeiată și cererea reclamantei referitoare la întregirea la un leu a fracțiunilor de leu în ceea ce privește sporul de vechime pentru perioada 01.10.1974 - 01.04.1995. Astfel, potrivit art. 77 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, la determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. 1 și 2 fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor. În consecință, instanța reține că dispozițiile legii referitoare la întregirea la un leu a fracțiunilor de leu privesc doar cuantumul pensiei.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Casa Județeană de Pensii I, prin reprezentant legal, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Recurenta susține că a procedat în mod corect și legal atunci când a valorificat sporul de vechime în recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei.
Astfel, potrivit art.1 din Anexa I la.OUG nr.4/2005, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 și în consecință, nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.
Având în vedere aceste dispoziții legale, în cazul reclamantei, până la data de 01.04.1992 sporul de vechime a fost valorificat în procentele prevăzute la art.164 alin.3 din legea nr.19/2000.
Se mai arată că, în perioada 01.03.1970-01.07.1995, sporul de vechime a fost evidențiat distinct pe desfășurătorul cu datele privind vechimea în muncă.
Începând cu data de 01.07.1995 până la data de 01.09.1997, sporul de vechime este inclus în salariul înregistrat în carnetul de muncă, apoi, până în data de 01.10.2000 apare evidențiat distinct pe desfășurătorul cu datele privitoare la activitatea în muncă.
Începând cu data de 01.04.1997, în carnetul de muncă salariile sunt înregistrate sub formă de fracție, la numitor fiind înregistrat salariul tarifar, iar la numărător salariul brut. La determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul brut care reprezintă salariul tarifar plus sporurile.
Se mai arată că, de la data de 01.07.2001, sunt valorificate sumele contributive din declarațiile privind evidența nominală a asiguraților și obligațiilor de plată către bugetul de stat, depuse lunar de angajator la recurentă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de Casa Județeană de Pensii I, prin prisma disp.art.3041Cod.proc.civ. se reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Întrucât reclamanta a fost înscrisă la pensie începând cu data de 01.12.2005, pensia acesteia a fost recalculată conform nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005.
Potrivit Anexei I la.nr.OUG4/2005:
"1. Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în munca se calculează automat, potrivit prevederilor <LLNK 12000 19 10 202 164 40> art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, și în consecinta nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverinte.
2. Pentru perioada de după 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel înregistrat în carnetul de munca sau dovedit cu adeverinte."
Art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 prevede că:
"La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare. Sporul de vechime care se utilizeaza la stabilirea punctajelor anuale este urmatorul:
a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:
3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5-10 ani;
5% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10-15 ani;
7% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15-20 de ani;
10% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:
3% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 3-5 ani;
6% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 5-10 ani;
9% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 10-15 ani;
12% pentru o vechime in munca totala cuprinsa intre 15-20 de ani;
15% pentru o vechime in munca totala de peste 20 de ani."
Alineatul 4 al aceluiași articol prevede că: "Pentru perioada de dupa 1 apri-lie 1992 sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor anuale este cel inregistrat in carnetul de munca."
Prin urmare, se reține că, în mod corect recurenta a luat în considerare, la recalcularea pensiei reclamantei-intimate, pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime prevăzut de art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000 și nu cel menționat în adeverința nr. 4376/22.06.2006 eliberată de ON. M.
Se mai reține că, începând cu data de 01.07.1995 până la data de 01.09.1997, sporul de vechime este inclus în salariul înregistrat în carnetul de muncă.
Începând cu data de 01.04.1997, în carnetul de muncă salariile sunt înregistrate sub formă de fracție, la numitor fiind înregistrat salariul tarifar, iar la numărător salariul brut. Se reține că, la determinarea punctajului mediu anual, recurenta a utilizat în mod corect salariul brut, care reprezintă salariul tarifar plus sporurile.
Verificând modul de aplicare de către recurentă dispozițiilor legale privind valorificarea sporului de vechime, în raport cu vechimea totală în muncă a reclamantei, luând în considerare și adresa nr.345/1996/29.07.1996 a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care precizează că reprezintă vechime în muncă și perioada în care o persoană angajată în muncă a încetat activitatea, fiind trimisă de unitate să urmeze cursuri de pregătire profesională, se reține că numai pentru perioada 01.10.1973-01.10.1974 nu a fost luat în considerare sporul de vechime corect, de 7%, la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod.proc.civ. urmează să se admită recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I, să se modifice în parte sentința pronunțată de prima instanță, în sensul obligării pârâtei să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, cu luarea în considerare a sporului de vechime de 7% pentru perioada 1.10.1973-1.10.1974,
menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.251 din 21.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în parte,în sensul că:
Obligă pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei cu luarea în considerare a sporului de vechime de 7% pentru perioada 1.10.1973-1.10.1974.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 06.06.2008;
Jud.fond: - Tribunalul Iași:-;
-.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Daniela Pruteanu, Cristina Mănăstireanu
