Asigurări sociale. Încheierea 4/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 4
Camera de consiliu din data de 19 martie 2008
PREȘEDINTE: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu Dr. - -
JUDECĂTOR 3: Maria Ana
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea cererii pentru lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 593 din 27 iunie 2007 Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosarul nr- formulară de către pârâta Casa Județeană de Pensii
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei-intimate.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța acordă cuvântul cu privire la cererea formulată.
Reprezentanta pârâtei-intimate solicită admiterea cererii și lămurirea dispozitivului cu privire la pârâții titulari ai obligației de plată a indemnizației pentru creșterea copilului.
CURTEA,
Prin cererea formulată în dosar nr-, pârâta Casa Județeană de Pensii Tas olicitat în baza art. 2811Cod procedură civilă, lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 593/27.06.2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în sensul de a se stabili care sunt pârâții titulari ai obligației de plată a indemnizației pentru creșterea copilului în cuantumul prevăzut de Legea nr. 303/2004 respectiv 75% din media veniturilor nete pe ultimele 6 luni anterioare acordării concediului cu începere de la 1.01.2006 și până când minora, născută la 8.05.2005 va împlini 2 ani.
În motivarea cererii s-a susținut că din moment ce în primă instanță cauza a fost soluționată pe excepție față de pârâta Casa Județeană de Pensii T și pe fond față de pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice, admiterea în fond a acțiunii reclamantei de către instanța de recurs îi vizează numai pe pârâții față de care prima instanță a respins acțiunea ca neîntemeiată.
S-a mai invocat de către pârâtă că acesteia nu îi revine obligația de plată a indemnizației către reclamantă în raport de prevederile pct. 4 lit. a din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 aprobate prin Ordinul 340/2001 și că reclamanta a beneficiat de indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani în baza Legii 303/2004 și nu a Legii 19/2000.
Examinând cererea, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr. 260/11.01.2006, reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș, Casa Județeană de Pensii T și Ministerul Finanțelor Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că dispozițiile G 148/2005 nu îi sunt aplicabile iar pârâții să fie obligați să îi plătească începând cu 1.01.2006 o indemnizație în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu conform art. 79 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 republicată până la împlinirea vârstei de 2 ani a fiicei sale, născută la 8.05.2005.
În fapt, s-a arătat că reclamanta avea calitatea de judecător la Judecătoria Timișoara cu o vechime în magistratură de 9 ani.
La 8 mai 2005, născut pe fiica sa, până la 6 mai 2005 venind la serviciu, iar între 9 și 13 mai 2005 efectuat diferența celor 5 zile de concediu restante din anul 2004.
În perioada 16 mai - 18 septembrie 2005 s-a aflat în concediu pentru sarcină și leuzie, iar în concediu, pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani a intrat efectiv la 19 septembrie 2005.
În opinia reclamantei, dreptul său la indemnizație de creșterea copilului s-a născut la 19.09.2005, dată la care acest drept era reglementat de art. 79 alin. 4 din Legea nr. 303/2004.
Potrivit acestui text de lege, în perioada de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizație în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare date de la care se acordă acest concediu.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor G 148/2005, rezultă fără echivoc că acest act normativ se aplică începând cu 1 ianuarie 2006.
Aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiul neretroactivității, potrivit căruia o lege se aplică numai situațiilor care se ivesc în practică după intrarea ei în vigoare, iar nu și situațiilor anterioare.
Dreptul reclamantei la indemnizație pentru creșterea copilului s-a născut la 19.09.2005.
În opinia reclamantei faptul că indemnizația se plătește eșalonat în timp până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului său, nu este de natură să-i interpreteze această situație juridică drept o " facta pendentia".
Nu trebuie confundată nașterea dreptului subiectiv cu obligația lui de plată care se prelungește în timp.
În speță este vorba de un drept subiectiv câștigat sub imperiu art. 79 alin. 4 din Legea nr. 303/2004.
Prin sentința civilă nr. 789/05.04.2007 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii T, a respins cererea reclamantei împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă 593 din 27 iunie 2007 pronunțată în dosar nr- Curtea de Apel Timișoaraa admis recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 789 din 5.04.2007, a modificat în tot sentința civilă și în fond a admis acțiunea, a obligat pe pârâți să achite reclamantei indemnizația pentru creșterea copilului în cuantumul prevăzut de art. 79 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 - 75% din media veniturilor nete pe ultimele 6 luni anterioare datei acordării concediului cu începere de la 01.01.2006 și până când minora născută la 8.05.2005, va împlini 2 ani.
Prin motivele de recurs formulate de reclamantă nu se face nicio referire cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii T, aceasta criticând sentința doar cu privire la aspectele de fond după cum nici instanța de recurs nu a examinat această excepție, cu care nu a fost investită.
Nici dispozitivul deciziei și nici considerentele acestuia nu precizează care sunt pârâții față de care se admite acțiunea, astfel că se impune lămurirea dispozitivului așa cum susține pârâta Casa Județeană de Pensii
Întrucât sentința nu a fost criticată cu privire la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și nici instanța de recurs nu a examinat acest aspect este evident faptul că prin modificarea sentinței și prin admiterea acțiunii s-au avut în vedere numai pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice, sentința fiind modificată doar în parte, astfel că se impune, în temeiul art. 2811Cod procedură civilă admiterea cererii și lămurirea dispozitivului în acest sens.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea formulată de pârâta-intimată Casa Județeană de Pensii
Dispune lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 593/27.06.2007 a Curții de Apel Timișoara pronunțată în dosarul nr- în sensul că precizează că pârâții față de care s-a admis acțiunea sunt: Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș și Ministerul Finanțelor Publice.
Menține dispozițiile sentinței recurate privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Județeană de Pensii
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - Dr. - - - -
GREFIER,
Red. /05.06. 2008
Tehnored.: M/ 2 ex./06.06. 2008
Președinte:Ioan JivanJudecători:Ioan Jivan, Carmen Pârvulescu, Maria Ana
