Asigurări sociale. Decizia 421/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția Litigii de Muncă
și Asigurări Sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 421
Ședința publică din 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR: Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului pârâtei Casa Județeană de Pensii T declarat împotriva sentinței civile nr. 2684/10.07.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul G, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurenta Casa Județeană de Pensii T, consilier juridic, iar pentru reclamantul intimat G, avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, se acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta instituției pârâte solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile recurate și respingerea acțiunii reclamantului, arătând că prin expertiza contabilă au fost valorificate toate sporurile, inclusiv cele care nu au caracter permanent.
Reclamantul, prin apărător, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile ca legală și temeinică.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 2684/PI/10.07.2009, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de contestatorul G, a fost anulată decizia nr. -/11.12.2007 și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare, având în vedere cuantumul pensiei de 1120 lei, determinat conform raportului de expertiză contabilă administrat în cauză. Totodată, a fost obligată pârâta la plata sumei de 450 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că pârâta, la emiterea deciziei privind stabilirea drepturilor de pensie, nu a luat în considerare toate sporurile realizate de reclamant în perioada de activitate, încălcând astfel dispozițiile pct. 19 din cap. II al Ordinului nr. 340/2001, ale art. 164 alin. 3 coroborate cu cele ale art. 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și OUG nr. 4/2005, această concluzie reieșind și din expertiza efectuată în cauză.
Pe de altă parte, s-a reținut că din interpretarea dispozițiilor OUG nr. 4/2005 reiese că, sub aspectul stabilirii pensiei, singura clasificare a sporurilor care prezintă importanță este aceea dacă sporurile au făcut parte sau nu din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, din adeverința nr- emisă de T - CFR A, reieșind că "au făcut parte din fondurile de salarii și au constituit baza de calcul CAS cota angajatorului".
În fine, s-a arătat că din adeverința depusă la dosar rezultă că toate sporurile de care a beneficiat contestatorul, permanente sau nepermanente, au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și, ca atare, trebuiau luate în calcul la stabilirea punctajelor anuale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului și menținerii Deciziei nr. -/11.12.2007 privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public, ca legală și temeinică.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și mențiunea de la pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 78/2005, art. 164 alin. 2-3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că prin decizia contestată i s-a recalculat reclamantului pensia pentru limită de vârstă, în sensul valorificării sporurilor cu caracter permanent evidențiate în adeverința nr-, eliberată de T- de A, fiind stabilit punctajul mediu anual de 1,79913 puncte.
Recurenta a arătat că valorificarea prin expertiza contabilă efectuată în cauză și validată de către instanța de fond, a sporurilor pentru ore suplimentare, pentru ore festive, pentru ore școală, clasă calificată și ore cap secție, contravine prevederilor cuprinse în mențiunea de la pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005, precum și dispozițiilor art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000.
S-a mai susținut că în ceea ce privește perioada anterioară datei de 01.04.2001, sporurile ce se utilizează la determinarea punctajelor anuale aferente perioadei menționate sunt cele care au caracter permanent, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, iar nu veniturile care au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat și va fi respins pentru următoarele motive:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a susținut că nu s-au luat în considerare toate sporurile de care a beneficiat și că s-au încălcat dispozițiile art. 78 alin. 1 și 164 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Din cuprinsul adeverinței nr- eliberată de T- de A, rezultă că reclamantul a beneficiat, pe lângă salariul tarifar efectiv realizat și de următoarele sporuri: spor de vechime, spor pentru condiții periculoase, spor condiții muncă feroviară, spor ore noapte, spor condiții nocive 10% din cls. 1 salarizare cf. Legii 49/92, decret 542/90 și CCM acordat la timp efectiv lucrat, indemnizație de parcurs: 1112/1965, decret 100/1979, anexa 9.
Potrivit aceleiași adeverințe, celelalte sporuri menționate în aceasta, nu sunt sporuri cu caracter permanent, dar au făcut parte din fondurile de salarii și au constituit baza de calcul a CAS cota angajatorului.
În această adeverință nu se menționează care dintre aceste sporuri au caracter permanent și care nu au un asemenea caracter, contrar celor afirmate în cererea de recurs a pârâtei că prin decizia de pensionare contestată, s-a recalculat dreptul de pensie al reclamantului, luându-se în calcul, la recalcularea punctelor realizate și a punctajului mediu, doar sporurile cu caracter permanent evidențiate în adeverință.
În speță, se ridică problema dacă sporurile menționate în adeverință și neluate în calcul la stabilirea pensiei prin decizia de pensionare contestată, au caracter permanent, întrucât art. 164 alin.3 din Legea nr.19/2000 se referă doar la astfel de sporuri.
Legea nr.19/2000 nu definește sporurile cu caracter permanent, astfel încât stabilirea caracterului permanent al unui spor nu se poate face decât apelând la prevederile cuprinse în Anexa la OUG nr.4/2005, anexă privitoare la sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare, care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
La pct. IV din această anexă se prevede că se utilizează la determinarea punctajului mediu anual și sporurile acordate de către ministerul d e resort, conform dispozițiilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat și s-a virat contribuția de asigurări sociale.
Totodată, la pct. V din anexă se au în vedere sporurile cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992, arătându-se printre altele, că se iau în considerare sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractul colectiv de muncă atât pentru perioadele anterioare datei de 01.04.1992, data intrării în vigoare a Legii nr.49/1992, cât și pentru cele ulterioare acestei date.
Sporurile menționate în adeverința de mai sus se regăsesc în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, în capitolul intitulat "sistem de sporuri".
Conform art.19 alin.4 din acest contract "caracterul permanent al sporului nu este determinat de timpul lucrat în aceste condiții (zilnic, lunar) ci de acordarea acestuia pe toată durata anului".
Din modelul de redactare al acestui text, rezultă că nu unul și același spor poate fi permanent pentru un angajat, dacă i s-a acordat pe toată perioada anului, și nepermanent pentru alt angajat, căruia i s-a acordat sporadic. Prin urmare, criteriul stabilit prin articolul citat dă naștere unei discriminări între angajați, deoarece un salariat ce a încasat unul din sporurile stabilite în contractul colectiv de muncă pe tot parcursul unui an calendaristic, va beneficia, la stabilirea punctajului mediu anual, de acest spor, în timp ce un angajat ce a primit acest spor doar 10 sau 11 luni, pentru unele sporuri în anumiți ani, ca de exemplu sporul festiv pe anii 1999, 2001 și 2002, nu va beneficia de luarea în calcul a unui asemenea spor la stabilirea punctajului mediu lunar.
Art.2 lit. b din Legea nr.19/2000 prevede că unul din principiile de bază ale sistemului public de pensii este cel al egalității "care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege".
Acest principiu se regăsește în preambulul la OUG nr.4/2000 unde se arată că trebuie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
La punctul 19 lit. b din Titlul II al punctului A din Ordinul nr.340/2001, se prevede că sintagma "salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă" se înțeleg, inclusiv, sporurile indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Dispozițiile pct.42 din Titlul VIII: "Dispoziții tranzitorii privind pensiile" din Ordinul nr.340/2001, invocate de către recurentă, nu sunt incidente în cauză, deoarece se referă la salariile medii anuale, brute sau nete, prevăzute la art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000, în contextul în care art.164 alin.2 din aceeași lege se referă la aceste salarii.
Din dispozițiile legale citate anterior, rezultă că reclamantul este îndreptățit la recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a sporurilor, menționate în adeverința depusă la dosarul de pensionare, ce nu au fost valorificate la stabilirea pensiei prin deciziile de pensionare contestate, conform raportului de expertiză întocmit de domnul expert.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, cu respectarea prevederilor legale incidente în cauză, ținând seama de toate probele administrate în cauză de către părți.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii T declarat împotriva sentinței civile nr. 2684/10.07.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ioan Jivan
- - Dr. - - - -
GREFIER,
- -
Red. /23.03. 2009
TehnoredA./ 23.03.2009/2 ex
Prima instanță: și - Tribunalul Timiș
Președinte:Vasilica SandoviciJudecători:Vasilica Sandovici, Carmen Pârvulescu, Ioan Jivan
