Asigurări sociale. Decizia 424/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 424
Ședința publică de la 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Pruteanu
JUDECĂTOR 2: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 227 din 20 II 2008 Tribunalului Iași, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 13 VI 2008 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta.
Instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amînat pronunțarea pentru azi 18 VI 2008.
Deliberînd:
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 227 din 20.02.2008 Tribunalul Iași respinge contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii
Pentru a pronunța această soluție prima instanță reține următoarele:
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă și vechime în muncă prin decizia nr. -/2006 pentru un stagiu total de cotizare realizat de 37 ani, 5 luni și 20 zile, luându-se în calcul salariile înscrise în carnetul de muncă, sporurile de vechime, sporurile de vechime precizate prin adeverința nr. 1756/2007 și compensațiile acordate prin hotărârile de guvern.
Numărul lunar de puncte a fost determinat prin raportarea salariilor realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, la salariul mediu brut lunar comunicat de către Institutul Național de Statistică, deci pentru perioada de după anul 1977, calculul pensiei a fost corect stabilit.
Mai reține instanța că solicitarea contestatorului privind luarea în calcul a retribuției în acord global este nefondată, deoarece aceste tipuri de venituri nu se regăsesc printre cele prevăzute în anexa la.OUG nr. 4/2005 ca obligatorii a fi avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual.
In ceea ce privește luarea în calcul a sporului de diurnă, din analiza Decretului nr. 162/1978, rezultă că un astfel de spor nici măcar nu este prevăzut în acest act normativ. Mai mult adeverința nr. 1513/17.09.2007 emisă de "" care completează adeverința 1512 emisă de aceeași unitate (filele 42-45) se referă la acordul global.
In ceea ce privește adeverința nr. 1514/17.07.2005 emisă de "" care se referă strict la sporul de diurnă, constată că în aceasta nu se precizează virarea cotelor
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul considerând-o nelegală și netemeinică.
Motivează contestatorul că instanța a respins contestația ignorând actele doveditoare (adeverințele nr. 1512 și 1513/17.07.2007 emise de angajator, "" ), care precizează că veniturile suplimentare din coloana "acord global" au avut caracter permanent în înțelesul Legii nr. 3 din 1950, Legii nr. 57/1974 și Legii nr. 49/1992 conform contractului colectiv de muncă, și constituie baza de calcul pentru pensie conform Legii nr. 19/2000, art. 23 alin. (1) pct. a).
Mai arată contestatorul că instanța de fond a omis întrutotul să se pronunțe cu privire la introducerea în baza de calcul a sporului de climă, făcând în mod eronat trimiteri la un "spor de diurnă", pe care nici nu l-a solicitat și nici nu l-a primit.
A solicitat instanței de fond prin contestația promovată să se pronunțe cu privire la refuzul intimatei de a lua în considerare la recalcularea pensiei a sporului de climă și nu a sporului de diurnă. Sporul de climă l-a primit în baza Decretului nr. 112 din 22.03.1965.
Refuzul intimatei de a lua în considerare la recalcularea pensiei a sporului de climă reprezintă o gravă încălcare a principiului contributivității, conform căruia fondul de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice sau juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite (art. 2, lit. e din Legea nr. 19/2000).
Angajatorul "" a inclus sporul de climă în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale și a achitat lunar cotele de aferente, fapt precizat în Adeverința nr. 15613, alin. 3 și 4.
Intimata a refuzat includerea acestui spor în baza de calcul, motivând că Legea nr. 19/2000 abrogă expres Decretul nr. 112/1965 și că Decretul nr. 162/1978 prevede pentru personalul trimis la muncă în străinătate doar o indemnizație lunară.
Această motivație încalcă principiul neretroactivității legii civile noi, principiul expres prevăzut în art. 1 din Codul civil - "Legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".
Așadar, invocarea unor acte normative ce au intrat în vigoare în 1978 respectiv 2000 pentru a refuza niște sporuri ce se cuvin pentru o perioadă ce începe,din 1975 nu poate fi decât un abuz al intimatei.
Mai motivează contestatorul că instanța nu s-a pronunțat cu privire la capătul de cerere privind acordarea unui adaos de vechime în muncă de 6 luni pentru fiecare an lucrat în străinătate, potrivit art. 1 pct. c, din Decretul nr. 112/23.03.1965.
Cu privire la calculul punctajului mediu anual pentru perioada de după 01.07.1977 instanța de fond precizează că acesta "a fost determinat prin raportarea salariilor realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, la salariul mediu brut lunar (exact ceea ce cere contestatorul prin prezenta la pct. 1) comunicat de către Institutul Național de Statistică, deci perioada de după 1977, calculul pensiei a fost corect stabilit.
Instanța a apreciat în mod greșit că acest calcul ar fi făcut corect, fără a fi procedat la o simplă verificare a valorilor trecute în carnetul de muncă cu cele din fișele de calcul. Sumele din fișele de calcul sunt identice cu cele din carnetul de muncă și faptul că valorile din coloana "salariu tarifar lunar" reprezintă salariul net și nu "salariul realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile la salariul mediu brut lunar, comunicat de către Institutul Național de Statistică".
Intimata Casa Județeană de Pensii V formulează întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Intimata arată că elementele precizate în adeverințele existente la dosarul de pensionare al recurentului nu s-au avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile legislației în vigoare în sistemul pensiilor, cu excepția sporului de vechime precizat în Adeverința nr. 1756/01.07.2004 (fila 39 din documentar), care s-a luat în calcul.
Conform art. 164 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, "La determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 01 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Legislația anterioară înseamnă Legea nr. 3/1977, conform căreia "Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza retribuției tarifare de încadrare pentru personalul care lucrează în acord".
Mai mult, OUG4/2005 enumără la punctul V din Anexă, printre sporurile care nu se iau în calcul la pensie și forma de retribuire în acord (fila 92 din documentar).
De menționat că noțiunea de "acord global ca spor la salariu" este impropriu folosită, deoarece corect este "retribuția în acord global".
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 162/1978, personalul trimis la muncă în străinătate, beneficia în țară de o indemnizație lunară în lei ce avea caracter de retribuție tarifară cuvenită pe timpul efectiv lucrat în program normal de lucru.
Potrivit alin. 3, pentru o detașare mai mare de 6 luni, se putea aproba o majorare cu până la 30% a indemnizației sus-menționate.
Prin urmare, chiar dacă a beneficiat de majorarea indemnizației cu 30%, OUG4/2005 nu prevede nici indemnizația și nici componentele acesteia - salariu de bază (aici intră și indemnizația respectivă), majorări, indemnizații și sporuri - ca elemente ce se iau în calcul la recalcularea pensiei, chiar dacă întreprinderea folosește în adeverință expresia "spor de climă". Utilizarea acestei expresii nu justifică acordarea acestei majorări a indemnizației ca spor la salariu, cu caracter permanent, la stabilirea drepturilor de pensie.
Mai mult, Legea nr. 3/1977 prevedea la art. 21 că în cazul persoanelor îndreptățite la pensie, încadrate la organizații din străinătate, primind retribuții în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuțiile tarifare de încadrare la nivelul funcțiilor similare din țară.
Deși reclamantul susține că a fost detașat în străinătate la muncă numai în perioada 19.07.1975-09.12.1976 și prin urmare, în mod logic ar trebui să apară în adeverință "spor climă" numai în această perioadă.
Întreprinderea a trecut din inerție "spor de climă" și în anul 1978, deși în acest an nu a fost trimis la muncă în străinătate.
Referitor la adaosul la vechimea în muncă, într-adevăr Decretul nr. 112/22.03.1965 prevedea la art. 1 lit. "c", "acordarea unui adaos la vechimea în muncă, pentru drepturile de asigurări sociale, de 6 luni la fiecare an lucrat".
Având în vedere că Decretul 112/22.03.1965 a fost abrogat prin art. 198 din Legea nr. 19/2000, nu există temei legal pentru a se lua în calcul acest adaos.
În recurs părțile au depus la dosar jurisprudență.
Examinând probele cauzei în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile legale aplicabile Curtea reține următoarele:
Cererea contestatorului de luare în calcul a sporului de acord global evidențiat în adeverințele nr. 1512 și 1513 din 17.07.2007 emise de "", a fost în mod greșit respinsă de prima instanță.
Sporurile de acord permanent prevăzute de legislația anterioară anului 1989 erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Potrivit art. 2 lit. "e" din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform art. 23 alin. (1) lit. "o" din Legea nr. 19/2000 baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asigurărilor o constituie salariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate de lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut, se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lunară, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
Cum sporul de acord evidenția în adeverința nr. 1512 din 17.07.2007 eliberată de "", astfel cum este completată de adeverința nr. 1513, cu aceeași dată de emitere, a fost acordat intimatului-contestator lunar, fiind inclus în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat o contribuție unică de 15% pentru perioadele indicate în mod greșit nu s-a dispus recalcularea pensiei prin luarea în considerare și a acestor venituri suplimentare.
În ceea ce privește sporul de climă, Curtea reține ca fiind o eroare materială inserarea în hotărâre de către judecătorul fondului a sintagmei "spor de diurnă" în loc de "spor de climă" și că fără temei nu a fost valorificat la recalcularea pensiei.
Prin adeverințele menționate în cele de mai sus, "" atestă faptul că în anii 1975-1976, 1978-1979 contestatorul a beneficiat de un spor de climă, spor adăugat la salariul tarifar, pentru care s-a plătit contribuție de asigurări sociale. Acest spor a fost plătit în baza Decretului nr. 112/1965.
Împrejurarea că acest act normativ în temeiul căruia s-a acordat sporul a fost abrogat nu este de natură să ducă la excluderea sumelor încasate, și evidențiate ca atare de angajator în adeverință, de la includerea lor în baza de calcul a pensiei. Aceasta deoarece asupra acestor sume a operat reținerea -ului, ceea ce face ca, în baza principiului contributivității, principiu de temelie al sistemului de asigurări sociale, să fie valorificate la pensie. A interpreta altfel ar însemna a lipsi de conținut juridic acest principiu.
Din aceleași considerente Curtea reține că Decretul nr. 162/1978 și Legea nr. 3/1977 (acte normative al căror conținut este folosit de intimată în apărare) ce fac trimitere la retribuția tarifară de încadrare nu îndepărtează de la valorificarea altor sporuri la determinarea cuantumului pensiei.
În ceea ce privește acordarea unui adaos la vechimea în muncă, conform art. 1 lit. "c" din Legea nr. 112/1965 (ce a fost într-adevăr abrogat prin art. 198 din Legea nr. 19/2000), Curtea constată că nu produce nici un fel de efecte în cazul procesului de recalculare a pensiei, cum este situația contestatorului. Această situație ar fi trebuit invocată la ieșirea la pensie, întrucât ar fi dus eventual, la reducerea vârstei de pensionare.
În ceea ce privește calculul punctajului mediu anual de după 01.07.1977, Curtea reține că acesta va suferi modificări prin luarea în calcul, pe lângă salariile individuale brute lunare și a sporurilor și adaosurilor de care a beneficiat contestatorul și care sunt menționate în carnetul de muncă și adeverința nr. 1512/17.07.2007, prin raportare la art. 77-78 din Legea nr. 18/1991.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul, va modifica în tot sentința în sensul că va anula decizia nr. 203.228/26.07.2008 și va obliga casa Județeană de Pensii I să emită o nouă decizie în care să aibă în vedere la calculul punctajului anual și veniturile suplimentare realizate de contestator.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 227/20.02.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în tot, în sensul că:
Admite contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
Anulează decizia nr. 203.228/26.07.2006 emisă de Casa Județeană de Pensii
Obligă intimata să emită în favoarea contestatorului o nouă decizie de recalculare, în care să aibă în vedere la calculul punctajului mediu anual veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr. 1512/17.07.2007 (completată de adeverința nr. 1513/17.07.2007) eliberate de ""
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.06.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
01.07.2008
2 ex.-
Președinte:Daniela PruteanuJudecători:Daniela Pruteanu, Smaranda Pipernea, Nelida Cristina
