Asigurări sociale. Decizia 429/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.429
Ședința publică din data de 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu
JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu
: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,- A, județul P, împotriva sentinței civile nr.1314 din 7 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-contestatoare -, domiciliată în comuna, sat,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic, intimata-contestatoare -, personal și asistată de avocat din Baroul Dâmbovița, potrivit împuternicirii avocațiale nr.42/2008.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar din partea intimatei-contestatoare - s-a depus întâmpinare.
Curtea înmânează recurentei-intimate un exemplar al întâmpinării formulată de intimata-contestatoare -.
Consilier juridic pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D declară că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării intimatei, că alte cereri nu mai are de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Avocat pentru intimata-contestatoare declară că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația părților că nu mai au cereri de formulat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond pentru recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii D, consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței primei instanțe în sensul respingerii acțiunii, iar pe fond menținerea deciziilor emise de instituția ce o reprezintă.
Având cuvântul în fond pentru intimata-contestatoare -, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele dezvoltate pe larg în conținutul întâmpinării, menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței nr.-/26.03.2008 pe care o depune la dosar. Depune la dosar un extras, în copie, din Monitorul Oficial partea a III-a nr.112/2008 din care rezultă că intimata-contestatoare și-a pierdut carnetul de muncă.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Dâmbovița, contestatoarea -, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a contestat deciziile nr.-/25.04.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii D și nr.169/25.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, inclusiv răspunsul comunicat cu adresa nr.717/31.05.2007 și a solicitat anularea acestor decizii și exonerarea de plata sumei de 2638 lei.
Motivând în fapt cererea, contestatoarea a arătat că în anul 1990 s-a dispus încadrarea sa în gradul doi de invaliditate, având capacitatea de muncă total pierdută, și acordarea unei pensii de asigurări sociale, că s-a prezentat anual la efectuarea controalelor medicale și încadrarea în grad in invaliditate, că la data de 04.05.2007 i s-a comunicat decizia nr.169/20.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de muncă M, prin care s-a anulat decizia de încadrare în grad de invaliditate emisă în anul 2006, motivat de nota de constatare nr.-/19.04.2007, că a contestat decizia menționată dar, prin adresa nr.117/31.05.2007, Oficiul Județean de Expertizare a Capacității de Muncă D i-a comunicat respingerea deciziei, deși aceasta este nelegală întrucât a prezentat în fiecare an documentele medicale care dovedeau incapacitatea de muncă și a respectat procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
A mai susținut contestatoarea că la data de 05.05.2007 a primit și decizia nr.-/25.04.2007 prin care s-a dispus încetarea plății pensiei și recuperarea sumei reprezentând pensia încasată pe ultimii trei ani, în sumă de 2638 lei, dar și această decizie este nelegală întrucât decizia a fost emisă fără respectarea procedurilor de verificare a capacității de muncă, fără să țină cont că nu a încălcat nicio prevedere a Legii nr.19/2000, astfel că intimata nu putea invoca propria sa culpă pentru anularea deciziei.
În drept s-au invocat dispozițiile art.62 alin.6, art.56 alin.2 - 6 și art.87 din Legea nr.19/2000.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației motivând că emiterea deciziei de încetare a plății pensiei și de recuperare a pensiei încasate anterior a fost determinată de decizia nr.169/20.04.2007 prin care
s-a anulat decizia anterioară de încadrare în grad de invaliditate, că decizia nu este lovită de nulitate absolută pentru că medicul expert a constatat că decizia de încadrare în grad de invaliditate avea un număr de înregistrare fictiv, că în mod corect s-au emis deciziile contestate, întrucât prin nota de constatare nr.17663/19.04.2007 întocmită de Direcția de audit Intern și Control a s-au constatat încălcări ale procedurii de expertizare medicală, prevăzute imperativ de art.53 - 56 și 62 - 63 din Legea nr.19/2000 și pct.1-35, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001, constând în inexistența documentelor medicale, în folosirea unor documente și înscrisuri neconforme de către asistența cabinetului de expertiză medicală.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
Prin sentința civilă nr. 1314 din 07 decembrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția inadmisibilității contestației invocată de intimată, a admis contestația formulată de contestatoarea -, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, a anulat deciziile nr.-/25.04.2007 emisă de intimată și nr.169/20.04.2007 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția inadmisibilității contestației invocată de intimată pe motiv că nu a fost contestat și răspunsul primit cu adresa nr.717/31.05.2007, tribunalul a apreciat că este nejustificată, întrucât, chiar dacă nu se menționează expres că se solicită și anularea răspunsului, prin contestarea deciziei se prezumă și contestarea răspunsului prin care se menține valabilitatea deciziei de anulare a deciziilor anterioare asupra capacității de muncă.
Pe fondul cauzei s-a reținut că prin decizia nr.-/25.04.2007 emisă de intimată s-a dispus încetarea plății pensiei de invaliditate și recuperarea sumei de 2638 lei, reprezentând pensia încasată pentru perioada 01.03.2006 - 01.05.2007, avându-se în vedere decizia nr.169/20.04.2007 emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă M, prin care s-a anulat decizia asupra capacității de muncă nr.699/17.02.2006, reținându-se că prin controlul consemnat în nota de constatare nr.17663/19.04.2007 s-a stabilit că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările legale în vigoare.
Conform prevederilor art.56 al.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
Se poate constata că decizia asupra capacității de muncă, menționată în cuprinsul deciziei nr.7169/20.04.2007 a devenit definitivă prin necontestare și a intrat în circuitul juridic civil, producând efecte depline, astfel că nu este posibilă revocarea acestora în mod unilateral.
S-a reținut că un act administrativ jurisdicțional, care a intrat în circuitul civil, nu mai poate fi anulat decât în baza unei hotărâri penale prin care s-a constatat săvârșirea infracțiunii în legătură cu actul respectiv sau a unei legături civile prin care s-a dispus anularea acesteia.
Prin urmare, anularea deciziilor asupra capacității de muncă în mod unilateral de către emitentă nu este posibilă, cu atât mai mult cu cât procedura folosită de către intimată nu este prevăzută de Legea nr.19/2000 și de Ordinul nr.340/2001, iar revocarea unilaterală a unui act administrativ jurisdicțional, anume decizia de încadrare într-un grad de invaliditate, aduce atingere securității raporturilor juridice din ramura dreptului asigurărilor sociale.
S-a considerat că, Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale, prin serviciul de audit și control, are dreptul să verifice activitatea cabinetelor de expertiză și recuperare a capacității de muncă.
Această activitate poate avea loc în baza art.39, capitolul C din Ordinul nr.340/2001 pentru aprobarea Normelor de Aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, invocat în nota de constatare, însă efectele constatărilor asupra deciziilor medicale nu pot fi retroactive, pentru că dispozițiile alin.3 din articolul menționat stabilesc că "decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare".
Așa fiind, în cazul în care se constată deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, s-a reținut că se puteau emite noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității, cu efecte pentru viitor.
Pentru trecut, anularea deciziilor nu putea avea loc decât în baza unei hotărâri penale definitive sau în baza unei hotărâri civile pronunțată într-o cerere de anulare a deciziilor respective, atunci când se invocă nulități ale acestora.
Întrucât deciziile asupra capacității de muncă emise anterior deciziei nr.169/20.04.2007 au devenit definitive, ele au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice, iar anularea lor este posibilă numai în condițiile prevăzute de lege, ori dispozițiile Legii nr.19/2000 și ale Ordinului nr.340/2001 nu prevăd modalitatea de anulare cuprinsă în decizia contestată.
Conform art. 39 din capitolul III al Ordinului nr. 340/2001, oficiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă județene au obligația de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum și la sesizarea părții interesate, în cadrul activității de control oficiile putând solicita avizul de specialitate al Institutului Național de Expertizare medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Decizia emisă ca urmare a acțiunii de control se aplică, potrivit alin.3 din același articol, de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare.
Existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea intimatei nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziilor, știut fiind faptul că nimeni nu poate invoca neregularitatea produsă prin propriul său act. Numai în situația constatării săvârșirii unor fapte penale de către contestatoare sau de către salariați ai intimatei se poate solicita, în cadrul procesului penal, anularea deciziilor și a înscrisurilor nereale, precum și obligarea la plata despăgubirilor civile de către persoanele vinovate de săvârșirea faptelor penale.
Ca o consecință a anulării deciziei asupra capacității de muncă, se va anula și decizia privind încetarea plății pensiei și recuperării sumei reprezentând pensia încasată anterior deciziei, cu atât mai mult cu cât la data emiterii decizia de anulare a vechilor decizii asupra capacității de muncă nu devenise definitivă deoarece fusese contestată în termen legal.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal intimata conform art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. solicitând admiterea căii de atac, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul respingerii acțiunii și a menținerii deciziilor emise ca legale și temeinice.
A susținut recurenta-pârâtă că, în mod eronat, prima instanță a respins cererea de suspendare a judecății cauzei ca urmare a împrejurării că s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva asistentei medicale de la, cabinet ce a emis decizia medicală contestată.
De asemenea, în mod greșit s-a respins excepția lipsei inadmisibilității invocată, deoarece prin cererea de chemare în judecată contestatoarea a solicitat anularea deciziei de încetare a plății pensiei nr.-/25.04.2007, necontestând și adresa emisă de Serviciul de Expertiză Medicală D, deși o deținea la data introducerii acțiunii, iar în raport de prevederile art.56 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, acest răspuns emis de Serviciul de Expertiză Medicală D trebuia contestat în termen de 30 de zile de la comunicare la instanța competentă.
A mai susținut recurenta că s-a reținut în mod greșit că la baza emiterii deciziilor de anulare au stat disp. art.39 din Ordinul 340/2001 iar nu disp. art. 41, capitolul III, secțiunea C din Ordinul nr.340/2001 conform cărora deciziile rămase definitive pot fi revizuite în caz de erori de către unitatea de expertiză medicală care le-a emis, la sesizarea organelor de control ale CNPAS.
A mai precizat că documentele medicale depuse de reclamantă la dosarul cauzei nu au fost analizate de medicul specialist în expertizare medicală. De asemenea,în speță, nu e obligatorie consultarea B, ea fiind doar o posibilitate pentru intimată.
Curtea, examinând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar și sub toate aspectele conform art. 3041proc.civ. constată că recursul e nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În mod corect prima instanță a reținut că, urmare a controlului efectuat de CNPAS-Direcția de Audit Intern și Control conform art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, Casa Județeană de Pensii D - Cabinetul de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă Maa nulat deciziile asupra capacității de muncă emise pentru petentă pe considerentul că nu a fost respectată procedura de expertizare medicală prevăzută de reglementările în vigoare (neprezentarea pensionarului la consultația medicală cu documentația necesară și menținerea gradului de invaliditate pe baza unor documente contrafăcute).
Acest control a fost efectuat în baza art. 39 din Ordinul nr. 340/2001, deciziile emise neputând produce efecte retroactive, astfel cum rezultă din disp. art. 39 alin. 3 din același ordin ce stabilesc că decizia emisă de oficiul de expertiză ca urmare a unui autocontrol se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. Raportat la dispoziția legală anterior invocată, în mod corect prima instanță a reținut că în ipoteza în care ar fi constatat existența unor deficiențe în legătură cu derularea procedurii de stabilire a încadrării în grade de invaliditate sau de revizuire medicală, recurenta -intimată ar fi trebuit să emită noi decizii de menținere în același grad, de încadrare în alt grad sau de încetare a invalidității cu efecte numai pentru viitor, anularea deciziilor emise anterior fiind de competența instanței penale.
Hotărârea recurată apare ca temeinică și legală și în considerarea împrejurării că existența unor deficiențe în activitatea Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă M, aflat în subordinea recurentei nu poate constitui un motiv justificat de anulare a deciziilor potrivit principiului că nimeni nu-și poate invoca propria culpă.
Raportat la faptul că, după emiterea deciziei de anulare a deciziilor de încadrare într-un grad de invaliditate, petenta s-a adresat cu contestație Cabinetului de Expertiză M comunicându-i-se că anularea nu a avut la bază criterii medicale asupra cărora ar fi avut competență să se pronunțe medicul expert și că rămân valabile elementele deciziei nr. 672/17.02.2006 emisă de Cabinetul de Expertiză Medicală M, că după primirea acestui răspuns petenta s-a adresat instanței de judecată contestând deciziile emise, reiese că în mod corect prima instanță a apreciat că aceasta a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 56(2) din Legea nr.19/2000.
Din actele dosarului, reiese fără putință de tăgadă că petenta a înțeles să conteste implicit și răspunsul pe care Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă l-a comunicat acesteia.
Din considerentele expuse, apreciind ca temeinică și legală sentința recurată, în baza art. 312. proc.civ. Curtea urmează a respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D împotriva sentinței nr.1314/07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr. 1314 din 07.12.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu contestatoarea - domiciliată în comuna, sat -, nr.186, județul
Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu
--- - -- - - - -
Fiind în
se semnează de
Președintele instanței
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.2 ex./31.03.2008
/
dos.fond.3371/120/07 Trib.
jud.fond
G -
Președinte:Vera Andrea PopescuJudecători:Vera Andrea Popescu, Ioana Cristina Țolu