Asigurări sociale. Decizia 498/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.498/2009
Ședința publică din 27 aprilie 2009
Completul compus din
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - - JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - -președintele Curții de Apel
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1619/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar -.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare..
CURTEA DE APEL,
Deliberând, supra recursului civil de față,
Constată că, prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii H solicitând "menținerea executării silite a titlului executoriu - sentința civilă nr. 592/2003 a Tribunalului Hunedoara.
Prin aceeași acțiune reclamantul a mai solicitat:
- obligarea pârâtei la respectarea executării silite a titlului executoriu menționat;
- obligarea pârâtei la respectarea drepturilor de pensie stabilite prin decizia de pensionare nr. -/27.06.2006;
- anularea deciziei de pensionare nr. -/23.10.2007;
- anularea deciziei nr. 11/21.01.2008.
Reclamantul depune ulterior o cerere prin care solicită schimbarea denumirii pricinii, deoarece el nu a formulat o cerere de asigurări sociale, ci a solicitat menținerea executării silite a sentinței civile nr. 592/2003 a Tribunalului Hunedoara.
În motivarea acestei cereri reclamantul arată că pârâta i-a constituit abuziv un debit de 1771 lei, iar obiectul cererii este menținerea executării silite.
La data de 14.03.2008 reclamantul depune o nouă cerere, la care atașează Hotărârea CEDO pronunțată în cauza Brumărescu împotriva României, și menționează că în prezenta cauză pârâta a încălcat dispozițiile art. 6 paragraful 1 din CEDO, violându-i dreptul de acces la justiție și la un proces echitabil, prin refuzul de a respecta executarea silită a titlului executoriu - sentința civilă nr. 592/2003 a Tribunalului Hunedoara.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Tribunalul Hunedoara prin sentința civilă nr. 352/LM/2008 a respins acțiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în privința naturii juridice a cauzei sunt incidente prevederile art. 155 din Legea nr. 19/2000, reclamantul fiind nemulțumit de deciziile de pensie emise în data de 23.10.2007 și în anul 2008, cât și de modul de punere în executare a sentinței civile nr. 592/2003.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că pârâta nu se face vinovată de încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în ceea ce îl privește pe reclamant.
Formele de executare silită începute în dosarul execuțional nr. 46/2006 a BEJ au fost anulate prin admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2789/2006, ceea ce a impus emiterea deciziei din 23.10.2007 prin care se revine la punctajul de 2,26453 puncte stabilit în urma aplicării măsurilor de recalculare, fiind instituit și un debit de 1771 lei.
Prin decizia nr. 11/2008 se dispune recuperarea sumei de 114 lei încasată de reclamant cu titlu de cheltuieli de executare, formele de executare fiind anulate prin decizia 788/2006, această sumă fiind necuvenită și plătită de la bugetul de stat, astfel că este datorată de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declara recurs reclamantul prin care se invocă nepronunțarea instanței asupra capetelor de cerere nr. 1, 2 și 5.
În motivarea recursului recurentul a arătat că acțiunea sa are ca obiect prevederile art. 13 din CEDO, instanța de judecată fără să arate acest temei a încadrat acțiunea în prevederile art. 155 din Legea nr. 19/2000 care nu reglementează nicio problemă de drept privind executarea silită, ce constituie obiect al cererii sale și nicidecum litigiu de asigurări sociale care constituie obiect al jurisdicției de asigurări sociale.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului având în vedere că prima instanță a decis că pretențiile formulate de către reclamant nu sunt fondate și că drepturile de pensie ale reclamantului au fost stabilite în mod corect, nefiind încălcată astfel nici legislația internă nici cea europeană.
Prin decizia civilă nr. 810/25.09.2008 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIAs -a admis recursul declarat de reclamantul s-a casat sentința atacată și trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Hunedoara; reținându-se necesitatea clarificării de către prima instanță a naturii juridice a litigiului, respectiv dacă reclamantul dorește să se judece pe legislația asigurărilor sociale, dacă acțiunea promovată este o contestație le executare sau o altfel de acțiune.
În rejudecare, prin sentința civilă nr. 1619/LM/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-, s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în asigurări sociale formulată în cauză de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii H, în favoarea JUDECĂTORI: Stoica Manuela, Doriani Ana, Petrașcu Adriana
Pentru a hotărî, astfel, tribunalul, având în vedere precizările reclamantului de la 5,6 și interogatoriu aflat la 26 din dosar, prin care reclamantul arată că înțelege să se judece pentru menținerea executării silite la titlu executoriu sentința civilă nr. 592/2003, în temeiul art.158 pr.civilă, raportat la art.1 pr.civilă a declinat competența soluționării cauzei în favoarea judecătorie, ca primă instanță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, aducându-i critici de nelegalitate și netemenicie, susținând că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, prevăzut de art.6 paragraf 1 din O; dreptul de a se adresa efectiv tribunalului conform dispozițiilor art.13 din Convenție și judecarea a cauzei tot de Tribunalul Hunedoara conform dispozițiilor art.47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul critică sentința atacată ca fiind dată cu sfidarea principiului preeminenței drepturilor și a (protecției) securității raporturilor juridice interpretate și instituite de O, în sensul că nu a solicitat admiterea excepției privind necompetența materială de soluționare a cauzei de către tribunal, așa cum reiese din notele de ședință ale grefierului din data de 27.11.2008 și ca atare solicită rejudecarea cauzei de un complet de judecată specializat în drept comunitar și al O, constituit în cadrul tribunalului și nicidecum al judecătoriei;
În al doilea rând, recurentul arată că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 315 alin.2 și 4.pr.civilă refuzând să pună în discuție natura juridică a pricinii, conform dispozițiilor deciziei civile nr.810/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA.
În al treilea rând, se arată că din nota de ședință a grefierului rezultă cu maxim de claritate că în discuție s-a pus competența completului de judecată și nu a instanței de judecată, fapt arătat și de instanță în introducerea sentinței nr. 1619/LM/2008.
În fine, recurentul arată că rejudecarea și declinarea competenței, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil a fost posibilă prin încălcarea dispozițiilor art. 24 Cod procedură civilă de către judecătorul cauzei.
CURTEA, analizând sentința atacată în raport de criticile aduse, cât și din oficiu conform cerințelor 3041Cod procedură civilă în limitele statuate de art. 306 alin.2 din Codul d e procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Excepția necompetenței materiale, așa cum reiese expres din art. 159 pct 2 cod procedură civilă este de ordine publică, imperativă, ce se impune a fi invocată și soluționată cu prioritate, potrivit art.137 Cod procedură civilă, de către instanța de judecată sesizată cu soluționarea unei cererii. Dată fiind natura juridică a acestei excepții, poate fi invocată de oricare dintre părți, chiar și de instanță din oficiu, precum și orice stare a pricinii.
Ca atare, susținerile recurentului în sensul că nu a înțeles să invoce el necompetența materială a tribunalului este nerelevantă, în contextul în care instanța clarificând natura juridică a pricini, în lumina cerințelor art. 315 alin.1 pr.civilă și a deciziei de casare, era obligată de legiuitor-art.158 cod procedură civilă- să stabilească instanța competentă.
În speță, administrând probele necesare clarificării naturii juridice a cauzei, în mod corect instanța față de petitul acțiunii introductive cu precizările ulterioare ("lămuriri" depuse de reclamant la 5,6, interogatoriu reclamant -26) din care a reieșit voința clară a reclamantului de a se judecat pentru "menținerea executării silite la titlu executoriu sentința civilă nr. 592/2003 a Tribunalului Hunedoara", văzând și prevederile art. 1 cod procedură civilă, a procedat la invocarea din oficiu, a excepției de necompetență materială a tribunalului, ca primă instanță.
Această excepție, contrar susținerilor recurentului, a fost pusă în discuția părților, în ședința publică din 27.11.2008, așa cum reiese în mod evident, din practicaua hotărârii atacate(28), fiind respectate astfel principiile oralității, publicității și contradictorialității- ce definesc procesul civil. Faptul că reclamatul a solicitat în mod expres, să fie judecat de un complet specializat în drept comunitar și al O, constituit în cadrul tribunalului și nicidecum al judecătoriei nu are nici o relevanță juridică în cauză întrucât stabilirea instanței competenteratione materiae, respectiv înființarea completelor specializate, în judecarea unui anumit gen de pricini este un atribut exclusiv al legiuitorului, iar normele legale vizând aceste aspecte nu pot fi nesocotite nici de către părți și nici de către JUDECĂTOR 3: Petrașcu Adriana
Reglementarea prin norma internă a competenței materiale a instanțelor în soluționarea cauzelor nu reprezintă o îngrădire a dreptului la un proces echitabil așa cum prev. art. 6.-invocat de recurent în cauză- deoarece așa cum constant, curtea europeană s-a pronunțat în jurisprudența sa- dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, ci el poate fi supus unor limitări implicite admise, necesitând, prin natura sa, o reglementare de către statul național. Deși art. 6 alin.1 O garantează dreptul la un proces echitabil, el nu stabilește reguli referitoare la competența instanțelor, la admisibilitatea materialului probator, la administrarea acestuia, aceste aspecte urmând a fi reglementate de normele de drept intern, iar aprecierea lor aparține instanțelor naționale ( Hotărârea Garcia împotriva Spaniei, GC, Cererea nr.30.544/96 alin.28 1999-1).
Cu referire la termenul rezonabil de soluționare a litigiului este de menționat că acesta trebuie analizat, așa cum a statuat curtea europeană, și prin raportare la comportamentul părților în proces (Hotărârea Frydlender împotriva Franței-cererea nr.30.979/97), ori în speță, nu este de neglijat faptul că reclamantul a formulat mai multe cereri succesive de lămurire a cererii introductive, care au atras competența diferită a instanței decât cea sesizată inițial și în nici un caz respectarea acestuia nu presupune judecarea unei pricini cu nesocotirea normelor de competență.
În fine, criticile recurentului cu trimitere la art. 24 Cod procedură civilă sunt, de asemenea nefondate, deoarece vizează situația judecătorului care s-a pronunțat pe fond pricinii ori în situația dată, litigiu a fost soluționat pe excepție.
Față de cele ce preced, curtea constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică, așa încât în conformitate cu art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de către reclamant.
Pentru aceste motive,
În numele legii:
D EC IDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1619/LM/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr.-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
Red.DA
Tehnored.TM/ 2 ex
Jud.
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Petrașcu Adriana
