Asigurări sociale. Decizia 609/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 609
Ședință publică din 3 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Carmen Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr. 949 pronunțată la 25 noiembrie 2008 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru pârâta recurentă cj., reclamantul intimat personal.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța, constată că prin serviciul registratură al instanței, la 23 martie 2009, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare la care a anexat adeverința nr. 96/25 ianuarie 2008 eliberată de CNCF CFR SA - Stația A, art. 16 din Legea nr. 387/2007 actualizat la februarie 2008.
Reprezentanta pârâtei recurente a depus la dosar delegație de reprezentare.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtei recurente a solicitat instanței să admită recursul, să modifice sentința recurată în sensul respingerii acțiunii.
In subsidiar, a solicitat instanței să reanalizeze data acordării drepturilor, deoarece în mod greșit instanța a obligat-o la recalcularea drepturilor retroactiv.
Reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Arată că în cuprinsul actului normativ se prevede acordarea retroactivă a dreptului.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 17 iunie 2008 sub nr. 2280/108, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii A solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să anuleze decizia de pensionare nr. - din 30 aprilie 2008, drepturile recalculate urmând a-i fi achitate retroactiv începând cu 1 iulie 2005 conform OUG nr. 4/2005, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamantul învederează instanței de judecată că prin decizia contestată, pârâta a recunoscut reducerea vârstei de pensionare datorită condițiilor speciale de muncă cu 15 ani și un stagiu de cotizare în grupa I de 28 de ani, 4 luni, 6 zile și stagiu aferent grupa I și II 14 ani.
Mai arată că potrivit Legii nr. 19/2000, la data pensionării în 2003 trebuia să i se aplice un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, însă necunoscând modul de calcul nu a contestat decizia din 2003 și că în momentul aplicării OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor trebuia să primească tabelele cu modul de calcul al punctelor obținute ca să își poată da seama dacă au fost incluse toate sporurile; că potrivit HG nr. 1550/2004, grupa I de muncă
este considerată grupa în condiții grele de muncă, fiind necesari 20 de ani vechime, însă pârâta nu a ținut cont de aceasta prevedere; că după HG nr. 1025/2003, art. 2.1 indice a se observa că locurile de muncă din grupa I de muncă anterior datei de 1 aprilie 2001, se încadrează în condiții speciale și că dosarul ar fi trebuit revizuit din oficiu, iar pârâta să-și îndrepte greșeala.
Prin sentința civilă nr. 949 pronunțată la 25 noiembrie 2008, instanța a admis acțiunea, a anulat decizia de pensionare nr. 1.-/30 aprilie 2008 emisă de pârâtă, a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul a stagiului de cotizare de 20 de ani, a dispus recalcularea pensiei reclamantului în funcție de stagiul de cotizare de 20 de ani, cu un punctaj mediu anual de 2,10239 puncte și o pensie în cuantum de 1466 lei, a obligat pârâta la plata diferenței de pensie dintre pensia legal stabilită prin expertiza contabilă judiciară și pensia efectiv achitată în cuantum de 11.846 lei, precum și 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul beneficiază de un stagiu total de cotizare de 46 de ani, 5 luni și 18 zile, din care în grupa I conform Legii nr. 3/1977 are 28 de ani, 4 luni și 6 zile.
Reclamantul a fost pensionat în baza Legii nr. 19/2000 prin decizia nr. 1.- din 3 noiembrie 2003.
A reținut că în sistemul Legii nr. 3/1977, persoanele care au lucrat în grupa I de muncă beneficiau de reducerea vârstei legale de pensionare și de majorarea vechimii în muncă, respectiv a perioadei de contribuție; că deși reclamantul s-a pensionat în anul 2003, acesta a acumulat vechimea în muncă, inclusiv cei peste 28 de ani lucrați în grupa I-a de muncă în regimul stabilit de Legea nr. 3/1977, menținut de art. 19 și 20 din Legea nr. 19/2000, care a reglementat locurile de muncă în condiții deosebite, precum și pe cele în condiții speciale.
A mai reținut că art. 20 raportat la anexa II din Legea nr. 19/2000 creează un tratament juridic uniform și că legea recunoaște posibilitatea reclamantului de a i se valorifica stagiul de cotizare de peste 28 de ani în condiții deosebite, în înțelesul art. 19 din Legea nr. 19/2000; că reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile anexei IV a legii, care stabilește un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
A reținut că această soluție se impune în condițiile în care art. 2 litera b din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității, asigurând un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile stabilite prin lege asiguraților, inclusiv acela de a beneficia de o pensie stabilită pe baza acelorași principii tuturor asiguraților care au lucrat, ca și reclamantul, în grupa I-a de muncă în înțelesul Legii nr. 3/1977 și al Ordinului nr. 50/1990 al, regim juridic reluat de art. 19 și 20 și anexa IV din Legea nr. 19/2000, indiferent de momentul pensionării.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii A, recurs înregistrat la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită modificarea în tot a sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii.
Invocă drept temei de modificare dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Arată că prin întâmpinarea depusă în fața instanței de fond a învederat instanței că reclamantului nu-i sunt aplicabile dispozițiile HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005, deoarece ele se aplică persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, situație în care reclamantul nu se încadrează; că reclamantului nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 43 alin. 1 și 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000.
Mai arată că în mod greșit instanța de fond a ignorat apărările formulate prin întâmpinare și și-a fundamentat soluția pe dispozițiile Legii nr. 3/977, deoarece acest act normativ nu este aplicabil reclamantului care a fost pensionat în baza Legii nr. 19/2000, iar Legea nr. 3/1977 nu a făcut nici o referire la "stagiul complet de cotizare"; că anexa 4 din Legea nr. 19/2000 prevede reducerea vârstelor standard la bărbați în funcție de stagiul de cotizare cuprins între 30-35 de ani, în funcție de data ieșirii la pensie.
Reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Arată că a lucrat în grupa I de muncă peste 20 de ani și că art. 14 derogă de la art. 8 din Legea nr. 3/1977, prevăzând un stagiu de cotizare de 20 de ani; că Legea nr. 19/2000 nu elimină aceste drepturi, ci în art. 202le recunoaște; că el este îndreptățit la un stagiu complet de cotizare conform anexei 4 la Legea nr. 19/2000.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul întemeiat, urmând a-l admite cu următoarea motivare:
Instanța de fond a făcut o greșită interpretare a dispozițiilor legale incidente speței.
Reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă prin decizia nr. 1.- din 3 noiembrie 2003, în temeiul Legii nr. 19/2000, pârâta reducând vârsta standard de pensionare a reclamantului cu 15 ani datorită condițiilor speciale și deosebite de muncă în care a lucrat reclamantul, care avea în temeiul Legii nr. 3/1977 un stagiu de cotizare realizat în grupa I de muncă de 28 de ani 4 luni și 6 zile.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere la determinarea punctajului mediu anual a fost de 30 de ani și 3 luni.
Reclamantul nu a contestat această decizie de pensionare.
Prin decizia contestată nr. 1.- din 30 aprilie 2008, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate ca urmare a luării în calcul a perioadei elev-salariat, pârâta determinând punctajul mediu anual prin raportare la același stagiu de cotizare ca în decizia de pensionare inițială, de 30 de ani și 3 luni.
Reclamantul solicită revizuirea acestei din urmă decizii de pensionare invocând dispozițiile HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005, acte normative care nu sunt aplicabile în speță, deoarece privesc recalcularea pensiilor stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat anterior datei de 1 aprilie 2001.
Reclamantului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 1671din Legea nr. 19/2000 conform cu care persoanele care au desfășurat activități în grupa I de muncă conform legislației anterioare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului 4.
Pentru o vechime de peste 26 de ani în grupa I de muncă, reclamantul beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani, dispoziție respectată de pârâtă.
4 al art. 1671din Legea nr. 19/2000 prevede că vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzută în tabelul 4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzute în anexa nr. 3, în condițiile realizării stagiului complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, iar potrivit alin. 5, reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de lege sau de legile cu caracter special.
Potrivit anexei 3, stagiul complet de cotizare necesar este de 30 de ani și 3 luni.
Din cele de mai sus rezultă că reclamantul beneficiază de reducerea doar a vârstei de pensionare, nu și a stagiului complet de cotizare.
Conform art. 77 din Legea nr. 19/2000, singurele situații în care se aplică un alt stagiu de cotizare decât cele prevăzute în anexele 4 și 5, sunt cele reglementate la art. 43 și 47 din lege, situație în care reclamantul nu se încadrează întrucât nu a lucrat în unități miniere, radioactive, aviație civilă sau activitate artistică sau în alte locuri de muncă în condiții speciale și nici nu este persoana cu handicap.
HG nr. 1025/2003 invocat de reclamant stabilește metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale și produce efecte pentru viitor, neavând ca efect transformarea perioadei lucrate sub imperiul Legii nr. 3/1977 în perioadă lucrată în condiții speciale de muncă și înlăturarea incidenței art. 1671din lege.
In raport de cele menționate mai sus, pârâta a aplicat corect la determinarea punctajului mediu anual un stagiu de cotizare de 30 de ani și 3 luni.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va admite recursul pârâtei și va modifica sentința recurată în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr. 949 pronunțată la 25 noiembrie 2008 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul .
Modifică în tot sentința menționată mai sus în sensul că:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 3 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
11.05.2009
Primă instanță:
, - Tribunalul C
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Carmen Pârvulescu, Maria
