Asigurări sociale. Decizia 630/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928
SECȚIA CONFLICTE de muncă
și Asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 630
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Mihail Decean
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3863/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamantul recurent, avocat și pentru pârâta intimată, consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nemaifiind alte probe de administrat instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată în ambele faze ale procesului.
Reprezentanta pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii recurate.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința civilă nr. 3863/11.12.2008 Tribunalul Timișa respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii T, cu opinia separată a asistenților judiciari, în sensul admiteri acțiunii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea pensiei majorate, în sensul celor solicitate de către reclamant, întrucât veniturile menționate în adeverințele depuse nu pot fi valorificate, nefiind prevăzute în dispozițiile art. 4 alin. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005.
De asemenea, s-a reținut că doar anumite sporuri, indemnizații și majorări ale retribuției tarifare stabilite în Legea nr. 57/1974 sunt enumerate în vederea valorificării la calculul pensiei.
Dispozițiile art. 126 din Legea nr. 57/19974 prevăd expres că dispozițiile comune din art. 39 - 49 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător și activități de cercetare științifică și proiectare, însă nu se poate concluziona că prevederile art.120 din Legea nr. 57/1974, stabilesc că în activitatea de proiectare forma de retribuire utilizată cu precădere este acordul global.
Adeverințele depuse de către reclamant au fost apreciate ca nefiind concludente în stabilirea împrejurărilor că veniturile în discuție ar fi fost acordate în temeiul unui act normativ specific unui anumit domeniu de activitate, fiind astfel de prezumat că au fost stabilite și achitate în condițiile Legii nr. 57/1974 fiind deci excluse expres de la calculul pensiilor conform mențiuni făcută în anexa la OUG nr. 4/2005.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate, în sensul admiterii acțiunii, invocând în drept dispozițiile art. 3041și art. 312 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, punctajul asiguratului este stabilit conform alin. 1 și 2 și se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Recurentul menționează că adeverințele eliberate de către angajator relevă veniturile realizate care făceau parte din fondul de salarii, ca venituri permanente, pentru care a plătit contribuții la fondul de asigurări sociale, iar în domeniul proiectării au existat trei tranșe de retribuție: avansul, lichidarea lunară și lichidarea finală la sfârșitul fiecărui ciclu de proiectare pentru obiectivul proiectat care cuprindea "acordul din proiectare".
Pârâta intimată Casa Județeană de Pensii Tad epus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea recursului, arătând că reclamantul este pensionat pentru limită de vârstă, drepturile sale de pensie fiind stabilite sub imperiul Legii nr. 3/1977, astfel încât, potrivit art. 5 din HG nr. 1550/2004, nu au făcut obiectul operațiunilor de reevaluare demarate în baza menționatei hotărâri de guvern. Dimpotrivă, recalcularea unor astfel de pensii operează doar cu începere din luna următoare celei în care s-au depus actele doveditoare din care rezultă un stagiu suplimentar de cotizare, conform art. 169 alin.3 din Legea nr. 19/2001.
Cât privește veniturile valorificate în calculul pensiei, pârâta arată că veniturile suplimentare evidențiate în adeverințele de care se prevalează reclamantul au fost obținute de acesta, pe lângă salariul de bază, cu titlu de primă sau acord global, motiv pentru care, conform art. 164 alin. 2-3 din Legea nr. 19/2001 și pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au caracter permanent și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Se subliniază că adeverințele nu precizează temeiul legal în baza căruia au fost acordate reclamantului veniturile suplimentare, astfel cum impune pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005 și nu pot fi valorificate la calculul pensiei.
Examinând sentința civilă recurată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel Timișoara urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000 și aceste sporuri sunt prevăzute de art. 78 din aceeași lege.
Deși potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005 sumele reprezentând acordul nu se iau în calculul drepturilor de pensie, menționându-se că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a OUG nr. 4/2005, ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000, opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impun a fi luate în calcul.
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentată de forța juridică a legii față de o ordonanță, pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența principiilor în baza cărora un text de lege a fost edictat în raport de excepțiile ce au la bază tratamente discriminatorii.
Conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2000, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr. 19/2000.
Din mențiunile arătate în adeverințele depuse la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul a realizat venituri din acord, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuția la pensia suplimentară, conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare, atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plăti, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu, art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În considerarea aspectelor mai sus relevate, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantului, va modifica în tot hotărârea recurată, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
De asemenea, va obliga pârâta să emită, în favoarea reclamantului, o nouă decizie de recalculare a pensiei, prin care să fie valorificate sporurile cuprinse în adeverințele nr. 2898/12.06.2008; nr. 2900/12.06.2008 și nr. 996/28.10.2008 eliberate de B începând cu data de 01.12.2005.
În consecință va obliga pârâta să-i plătească reclamantului diferențele de drepturi dintre cele cuvenite și cele efectiv încasate potrivit deciziei nr. -/30.11.2005 începând cu 01.12.2005.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată către recurent în sumă de 1.000 lei.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 3863/11.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantul împotriva Casei Județeane de Pensii T, și în consecință:
Obligă pârâta să recalculeze drepturile de pensie pentru reclamant, cu modificarea sumelor menționate în adeverințele nr. 2898/12.06.2008; nr. 2900/12.06.2008 și nr. 996/28.10.2008 eliberate de B începând cu data de 01.12.2005, conform HG 1456/2005 și emiterea unei noi decizii de pensie în sensul prezentei hotărâri.
Obligă pârâta să-i plătească reclamantului diferențele de drepturi dintre cele cuvenite și cele efectiv încasate potrivit deciziei nr. -/30.11.2005, începând cu 01.12.2005.
Obligă pârâta la plata cheltuieli de judecată către recurent în sumă de 1.000 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. / 15.05.2009
Tehnored. /2 ex/ 15.05.2009
Prima instanță. Curtea de Apel Timișoara
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Mihail Decean
