Asigurări sociale. Decizia 669/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
DOSAR NR- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.669
Ședința publică din data de 6 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- -
Grefier -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, domiciliat în Câmpina,-, județ P, împotriva sentinței civile nr.2871 din 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 20 martie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, pentru a da posibilitatea reprezentantului intimatei-pârâte să depună la dosar concluzii scrise, amânat pronunțarea cauzei la data de 27 martie 2009 și apoi având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a reamânat pronunțarea pentru 3 aprilie 2009 respectiv 6 aprilie 2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Deliberând asupra recursului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 2871 din data de 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:
Contestatorul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii P, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată conform art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 la recalcularea pensiei conform nr.HG1550/2004 și respectiv OUG nr. 4/2005 prin includerea în punctajul mediul anual și a sporului de acord global conform adeverinței eliberată de B cu nr.208 din 24 iulie 2008 considerat spor permanent, la fel ca și sporul de vechime care a fost inclus.
În motivarea contestației, petentul a arătat că intimata îi refuză dreptul prevăzut de art. 78 alin.1 din Legea nr.19/2000 care stipulează că sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele de muncă la care s-au reținut contribuțiile către buget să fie luate în considerare la calculul punctajului mediu anual.
Arată contestatorul că unul din principiile de bază care guvernează actualul sistem public de asigurări sociale prev. de disp. art. 2 lit.c din Legea nr.19/2000 este principiul contributivității conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor sociale plătite de pensionar în perioada activă de salariat.
- 2 -
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că petentul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin Decizia nr.- începând cu data de 4 mai 2005 în baza prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
A arată intimata că formele de retribuire în acord și primele nu au fost reglementate ca sporuri cu caracter permanent și nu puteau fi avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie.
S-a mai arătat de către intimată că prin dispozițiile OUG nr.4/2005 a fost reglementată operațiunea de recalculare a pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat determinarea punctajului mediu anual și al cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr.19/2000.
După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit Legii nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii au fost stabilite retribuțiile tarifare și sporurile pentru care se datorau contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat și că potrivit OUG nr.4/2005 la stabilirea punctajului mediu anual nu se iau în considerare formele de retribuire în acord pentru că acestea nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare date de 1 aprilie 2001.
Împotriva acestei sentinței, contestatorul a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că la pronunțarea acesteia instanța de fond nu a ținut seamă de prevederile Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat potrivit căreia dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășoară o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătesc contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege ori principiul contributivității a fost reinterat și în art. 2 din Legea nr. 19/2000, legea în vigoare.
Sub acest aspect se arată de către recurent că angajatorii erau obligați conform Decretului 389/1072 să plătească o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de angajați indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Se pretinde de către recurent că atât timp cât contribuția de asigurări sociale era calculată în raport cu câștigul brut, recalcularea pensiei în raport cu retribuția tarifară nu este justificat.
O altă greșeală a instanței de fond a constat în faptul că și-a întemeiat soluția pe dispozițiile OUG nr.4/2005 fără să țină seamă de conținutul adeverinței nr. 208/2008 emisă de SC SA din care rezultă că sporul de acord global încasat de aceasta a avut caracter permanent și a fost prevăzut în contractul de muncă.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
- 3 -
În conformitate cu art. 12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în vigoare anterior anului 1990, acordul global reprezenta o formă de retribuire în funcție de realizarea indicatorilor reglementați prin convenția de acord global și nu un spor cu caracter permanent astfel cum se pretinde prin motivele de recurs.
Reclamantul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. - începând cu data de 4 aprilie 2005 în temeiul prevederilor Legii nr. 19/2000.
Conform art. 164 din această lege la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a acesteia se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Pe lângă salariile sus-menționate se iau în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Sub acest aspect, Curtea reține că potrivit Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă și nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetelor de muncă veniturile realizate în acord global nu se înscriau în carnetul de muncă.
Acest lucru apare ca firesc pentru că așa cum s-a arătat mai sus acordul global reprezenta o formă de retribuire și nu un spor, iar conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pensiei era reprezentată de media din 5 ani lucrați consecutiv la alegere din ultimi 10 ani de activitate a salariului de bază și a următoarelor sporuri: sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, indemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, precum și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă potrivit legii.
cu aceste dispoziții ale Legii nr. 3/1977 prin punctul 6 din Anexa la OUG nr.4/2005 se prevede că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației în vigoare anterioare datei de 1 aprilie 2001: - formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Împotriva acestor dispoziții legale s-a invocat excepția de neconstituționalitate privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, excepție care a fost respinsă prin decizia nr.346 din 17 martie 2009 Curții Constituționale publicată în nr.216/2009.
Nici argumentul legat de aplicarea principiului contributivității nu poate fi avut în vedere deoarece acest principiu a fost instituit prin art. 2 Legea nr. 19/2000 și a constituit un element de noutate față de sistemul asigurărilor sociale guvernat de Legea nr.3/1977.
Acest lucru este pe deplin firesc în condițiile în care principiul contributivității se referă la beneficiarii sistemului de asigurări sociale, respectiv la angajați și nu la angajatori și așa cum se recunoaște prin motivele de recurs în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 conform decretului nr. 389/1972 și
- 4 -
ulterior legii nr.49/1992 contribuția la asigurările sociale de stat era în sarcina angajatorului și nu a angajatului care avea doar obligația contribuției la plata pensiei suplimentare.
Plata contribuției de asigurări sociale de stat de către angajator nu a însemnat diminuarea corelativă a drepturilor salariale ale angajaților așa cum era acestea scrise în contractele individuale de muncă.
Mai mult decât atât contribuția la pensia suplimentară care intra în sarcina salariatului se calcula la salariul tarifar de încadrare și sporurile cu caracter permanent luate în calcul la stabilirea pensiei și nu la total venituri.
Față de aceste considerente recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în Câmpina,-, județul P, împotriva sentinței civile nr.2871 din 11 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii P, cu sediul în P,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red.AB/DV
2 ex./10.04.2009
f- - Tribunalul Prahova
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Dan Andrei Enescu
