Asigurări sociale. Decizia 838/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 838
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei privind recursul declarat de CASA JUD. DE PENSII I împotriva sentinței civile nr. 1228 din 03 09 2008 Tribunalului Iași, intimat fiind, având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă și avocat pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul în recurs.
Consilier jr. solicită admiterea recursului și casarea sentinței instanței de fond pentru motivele arătate în cererea de recurs. Modul de întocmire al adeverinței nu este corect și nu permite valorificarea corectă a acesteia. În altă formă ar fi fost luate în considerație. Acordul global nu poate fi luat în considerație. Nu se știe care este acordul global și care sunt sporurile permanente. Unitatea nu precizează denumirea sporurilor cu caracter permanent.
Avocat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond. Reprezentanta recurentei vine azi și susține că adeverința u ar conține condițiile de formă. La fond nu a precizat acest lucru. Angajatorul își asumă responsabilitatea adeverințelor emise. Angajatorul a plătit cota de asigurări sociale. Veniturile suplimentare obținute reprezentînd acord global și prime au avut caracter permanent și au stat la baza calculului contribuțiilor de asigurări sociale prin reținerea cotei de CAS. Consideră că în mod corect s-a pronunțat prima instanță și solicită menținerea sentinței cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată conform chitanței pe care o depune.
Instanța rămîne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași cu nr-, contestatoarea a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii I solicitând obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de pensie, care să ia în calcul veniturile suplimentare de care a beneficiat în perioada 1973-1992.
În motivarea contestației, s-a arătat că intimata a ignorat, la stabilirea drepturilor de pensie, adeverințele emise de SC SA B, din care rezultă veniturile încasate din sistemul de plată în acord global plus alte venituri permanente, venituri care au stat la baza calculului contribuțiilor de asigurări sociale.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, arătând că pensia contestatoarei a fost corect stabilită prin decizia de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă nr. -/2008. Nu au fost valorificate cele două adeverințe deoarece, atât Legea nr. 19/2000, cât și OUG nr. 4/2005 prevăd expres care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Au fost depuse copii de pe înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1228 din 3 septembrie 2008, Tribunalul Iașia admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
A anulat decizia nr. -/2008 și a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea în calcul, la stabilirea drepturilor de pensie, a acordului global și a sporurilor suplimentare menționate în adeverințele nr. 1751/2005 și 1789/2005 emise de SC SA
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contestatoarea a fost înscrisă la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/13.03.2008, începând cu data de 31.01.2008.
La determinarea punctajului mediu anual nu au fost valorificate adeverințele nr. 1751/2005 și 1789/2005, deoarece intimata a considerat că, în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 4/2005, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele sporuri care nu au avut un caracter permanent, nefăcând parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, printre acestea fiind și forma de retribuire în acord global.
Potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de legislația în vigoare sau contracte colective de muncă, determinarea numărului de puncte fiind stabilită conform art. 78 alin. 4 din lege, prin raportarea venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar, respectiv comunicat de Institutul Național de Statistică.
Din conținutul celor două adeverințe, prin care angajatorul și-a asumat întreaga răspundere pentru corectitudinea datelor înscrise, rezultă fără tăgadă că veniturile reprezentând acord global au stat la baza calculului contribuțiilor de asigurări sociale, deci nu pot fi excluse de la calculul punctajului pensiei, o soluție contrară ducând la încălcarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod proc. civilă, se susține că, în mod greșit, prima instanță a obligat-o pe recurentă la valorificarea veniturilor din cele două adeverințe.
Referitor la condițiile de formă ale adeverinței, se precizează că modul de întocmire nu este corect, fiind necesar ca sumele menționate să fie evidențiate separat; unitatea nu precizează nici denumirea sporurilor cu caracter permanent, pentru a ști la ce sporuri se referă.
În ce privește acordul global, art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 reglementează că, la determinarea punctajelor anuale, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, iar potrivit dispozițiilor OUG nr. 4/2005, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord sau cu bucata, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite, alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului, arătând că veniturile reprezentând "acord global și prime" din perioada octombrie 1969-august 2000 au avut un caracter permanent, pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale, iar angajatorul și-a sumat întreaga răspundere cu privire la corectitudinea sumelor încasate. A mai arătat intimata că se află în situația unei înscrieri noi în sistemul public de pensii, iar prevederile OUG 4/2005 se aplică doar în cazul recalculării pensiilor stabilite anterior datei de 1.04.2000.
În recurs nu au fost administrate probe noi și nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Prin urmare, adeverința nr. 1751 din 30.03.2005, completată cu adeverința nr. 1789 din 1.04.2005, a fost emisă de SC B în conformitate cu prevederile art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, nu în conformitate cu prevederile art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, invocate de recurentă. În cele două adeverințe au fost evidențiate, în coloana "Acord global + alte sporuri permanente", veniturile suplimentare obținute de intimată, care au avut caracter permanent și au constituit bază de calcul a pensiei după data de 1 aprilie 1992.
Nu prezintă relevanță că, în adeverința nr. 1751 din 30.03.2005, nu se evidențiază separat cât reprezintă acordul global și cât reprezintă alte sporuri permanente, care nu au fost denumite. Relevanță prezintă doar menționarea caracterului permanent al veniturilor suplimentare, conform contractului colectiv de muncă, și că aceste sporuri permanente au făcut parte din baza de calcul a pensiei, potrivit art. 10 din Legea nr. 3/1977, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 49/1992.
De asemenea, nu sunt aplicabile, în situația intimatei, prevederile OUG nr. 4/2005, aceasta în condițiile în care, prin decizia contestată, nu a avut loc o recalculare a pensiei din sistemul public, provenită din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, ci o înscriere nouă la pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod proc. civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimată, reprezentând onorariu avocatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa jud. de Pensii I împotriva sentinței civile nr. 1228 din 03 09 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 9 2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red.
12 01 2009
2 ex.
Tribunal I -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
