Asigurări sociale. Decizia 885/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 885/2008
Ședința publică din 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.1967/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă contestatorul, lipsă fiind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, contestatorul depune la dosar răspuns la întâmpinare și adeverință, învederând instanței că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul contestatorului.
Contestatorul solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și valorificarea corespunzătoare adeverințelor depuse.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față
Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr.6627/2005, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii H-D, solicitând anularea deciziei nr.-/20.10.2005 și emiterea unei noi decizii în care drepturile de pensie să-i fie corect valorificate.
Acțiunea este scutiră de la plata taxei de timbru conform art.159 din Legea nr.19/2000.
În fapt, reclamantul a arătat că pârâta nu i-a valorificat adeverința nr.8/15/12.04.2005, eliberată de Primăria H, adeverința nr.14/07.03.2005 eliberată de Școala, jud.D, și nu i-a fost valorificată perioada lunilor aprilie-august 2001, ianuarie, martie, iulie, august 2002, martie-decembrie 2003 și ianuarie-iulie 2004.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu privire la valorificarea sporurilor dovedite cu adeverințele menționate de reclamant în petitul acțiunii, iar cu privire la valorificarea perioadelor pentru activitatea desfășurată la Liceul și Școala Generală, solicită a se constata că există autoritate de lucru judecat în cauză avându-se în vedere că instanța s-a pronunțat pe acest capăt de cerere prin sentința civilă nr.408/2005, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr.11294/2004.
Prin precizările ulterioare depuse la dosar, pârâta a arătat că pe numele reclamantului s-a emis o nouă decizie de pensie, la data de 09.02.2006, prin care în baza art.89 alin.2 din Legea nr.19/2000, i s-au valorificat acestuia următoarele perioade: 01.04.-01.07.2001; 01.08.-01.09.2001; 01.03.-01.08.2003; 01.09.2003-07.07.2004; 01.01.2005-17.01.2005.
De asemenea, prin decizia emisă la data de 12.04.2006, au fost revizuite din nou drepturile de pensie ale reclamantului, fiindu-i valorificată adeverința nr.14/07.03.2005 eliberată de Școala Generală jud.D, respectiv pe perioada 22.12.1992-01.09.1953, s-a valorificat salariul tarifar de 450 lei pe lună și indemnizația de diriginte de 60 lei pe lună.
Față de aceste ultime decizii emise, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect și totodată să se constate și autoritatea de lucru judecat cu privire la lunile de stagiu de cotizare nevalorificate.
Prin sentința civilă 2216/2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr.6627/2005, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii H și ca urmare s-a anulat decizia de pensionare nr.-/12.04.2006, cu obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii care să-i valorifice reclamantului sporul pentru ore suplimentare și sporul pentru ore de direcție, conform adeverinței nr.8/15/12.04.2005, eliberată de Primăria
S-a respins în rest acțiunea.
În considerente s-a reținut că reclamantului i s-a emis decizia de pensionare nr.- la 05.09.1996, decizie care a fost revizuită în mai multe rânduri, respectiv la: 01.09.2003, 27.10.2004, 11.01.2006. 09.02.2006 și 12.04.2006, luându-se în calcul la stagiul de cotizare cursurile de zi ale învățământului universitar, adeverințele 8/15/12.04.2005 și 750/13.06.2005, indemnizația de diriginte, declarațiile angajatorului pentru anumite perioade și adeverința 14/7.03.2005.
După introducerea acțiunii, reclamantului i s-au valorificat o parte din adeverința, indemnizația de diriginte, perioadele de stagiu conform adeverințelor depuse la dosar la fila 52, adeverința 14/7.03.2005, astfel că pentru aceste capete de cerere s-a respins acțiunea ca rămasă fără obiect.
Cu privire la adeverința 8/15/12.04.2005 emisă de Primăria H, s-a constatat că reclamantului în mod greșit nu i s-au valorificat sumele cuvenite pentru orele suplimentare și sporul pentru ore de dirigenție, incidente fiind în speță dispozițiile art.164 alin.1 și 3 din Legea nr.19/2000, deși s-a făcut dovada că aceste sporuri sunt incluse în total salariu realizat (brut).
S-a respins excepția autorității de lucru judecat în temeiul art.1201 cod civil, apreciindu-se că această cauză nu are aceleași părți, obiect și cauză cu cele ce vizează sentința civilă 408/2005 a Tribunalului Hunedoara. Instanța nu s-a pronunțat în sentința anterior menționată pe adeverința nr.8/15/12.04.2005.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți.
Reclamantul a solicitat admiterea recursului său, anularea deciziei de pensionare -/20.10.2005 și emiterea altei decizii pe principiile Legii nr.19/2000, conform nr.HG1550/2004 și nr.HG733/2005.
În expunerea de motive arată că pârâta n-a ținut cont de adeverința 8/15/12.04.2005 eliberată de Primăria H și actul 14/7.03.2005 eliberat de Școala Generală jud.G, activitatea desfășurată la Liceul Teoretic i și Școala Generală l și stagiul de cotizare pe lunile aprilie-august 2001, ianuarie, martie, iulie și august 2002, martie-decembrie 2003, ianuarie-iulie 2004 și s-a recalculat pensia conform nr.HG733/2005, nr.HG1550/2004, nr.OUG4/2005 și Legea nr.19/2000.
Susține că cea de-a treia decizie emisă după introducerea acțiunii se apropie de realitate, însă nu respectă dispozițiile art.95 din Legea nr.19/2000, în sensul acordării pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.
Mai invocă faptul că pârâta nun ia în considerare actele eliberate de angajatori pe motiv că nu respectă cerințele CNPAS privitoare la formă.
Prin recursul său, pârâta Casa Județeană de pensii a solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate.
În expunerea de motive arată că sporul de direcție nu-i poate fi acordat reclamantului întrucât nu face dovada că în anii 1959, 1960 îndeplinit astfel de funcții, iar adeverința nu îndeplinește cerințele nr.OUG4/2005, cap.VI.
Sporul pentru ore suplimentare se susține că nu este menționat în adeverința -, iar sumele menționate nu au caracter de spor pentru a fi valorificate conform nr.OUG4/2005.
În drept se invocă disp.art.299, 304 cod procedură civilă, nr.OUG4/2005, nr.HG1550/2004.
Prin întâmpinare, recurenta-intimată a Ha solicitat respingerea recursului declarat de reclamantul ca nefondat.
Totodată, reclamantul recurent a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului pârâtei
Prin decizia civilă nr.1967/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- a fost admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H și a fost modificată hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii formulate de reclamantul împotriva pârâtei A fost anulată decizia de pensionare nr.-/12.04.2006, pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie prin care să-i valorifice reclamantului sporul pentru ore de direcție, conform adeverinței nr.8/15/12.04.2005 eliberată de Primăria orașului A fost respinsă în rest acțiunea. A fost respins recursul declarat de reclamantul împotriva aceleiași hotărâri.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:
Reclamantul este beneficiar al pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, în temeiul Legii nr.3/1977, cu drepturi stabilite începând cu data de 1.09.1996.
Urmare cererilor depuse de acesta la. H, decizia de pensie a fost revizuită la 24.11.2003 și 27.10.2004, prin adăugare la stagiul de cotizare, respectiv luarea în considerare a studiilor universitare.
După introducerea acțiunii, la 11.01.2006 s-a revizuit din nou decizia de pensionare, avându-se în vedere depunerea de către petent la dosar a adeverințelor 8/15/12.04.2005, 750/13.06.2005 și a situației 14/7.03.2005.
Intimata i-a valorificat astfel pentru perioada 01.10.1959-01.06.1960, 01.07.1960-01.09.1960, în loc de salariul minim, suma de 1125 lei conform adeverinței 8/15/12.04.2005, indemnizația de diriginte cuprinsă în adeverința 750/13.06.2005, cât și suma menționată în același înscris cu titlu compensație.
Actul intitulat "situație" și înregistrat sub nr.14/7.03.2005 în mod corect nu a putut fi valorificat, întrucât nu conține alte mențiuni și date de identificare a reclamantului, cu excepția numelui (vezi anexa pct.VI la.OUG nr.4/2005).
În privința sporului de direcție este a se reține că în mod greșit nu a fost valorificat de pe considerentul că nu este cuprins în carnetul de muncă al reclamantului, câtă vreme existența acestuia a fost dovedită cu adeverința nr.8/15/12.04.2005, de unde rezultă că petentul a beneficiat în perioada octombrie 1959-mai 1960 de spor pentru ore de direcție. Deci, sub acest aspect hotărârea instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică.
Ceea ce comportă discuție și totodată face obiectul ambelor recursuri ca și dealtfel sporul pentru ore de direcție este cererea privind sporul pentru ore suplimentare. În mod greșit, se apreciază, instanța de fond a obligat intimata la valorificarea acestui spor, câtă vreme anexa la.OUG nr.4/2005 prevede expres sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, sporuri între care nu se situează și cel pentru ore suplimentare.
Deci, doar sub acest aspect soluția instanței de fond va fi modificată, în sensul respingerii acestui capăt de cerere.
În aplicarea art.89 din Legea nr.19/2000, la 09.2006, intimata a emis o nouă decizie de pensionare prin valorificarea unor perioade de stagiu, confirmate de angajator prin depunerea în 2005 declarațiilor privind evidența nominală a asiguraților și care cuprind perioada prevăzută în adeverințele eliberate de Liceul Teoretic i și Școala Generală.
O nouă recalculare a pensiei s-a finalizat cu emiterea deciziei -/12.04.2006, în prezent contestată, ca urmare a valorificării adeverinței 14/7.03.2005 eliberată de Școala Generală.
Aceasta este însă o decizie de revizuire a deciziei de evaluare a pensiei reclamantului, urmare actelor noi depuse de acesta, cu drepturi stabilite retroactiv, cu data punerii în plată a deciziei de recalculare a pensiei, 1.09.2005.
Drepturile stabilite prin decizia emisă la 9.02.2006, deci anterior emiterii deciziei de revizuire din 12.04.2006, în mod corect au fost acordate începând cu 01.01.2006, potrivit art.89 alin.2 din Legea nr.19/2000, întrucât doar cu această dată este recunoscut stagiul de cotizare de 50 ani, 3 luni și 11 zile.
Deci, vechimea în muncă valorificată începând cu 01.01.2006 nu putea fi din nou recunoscută și prin decizia de revizuire a deciziei de recalculare emisă la 12.04.2006, aceasta stabilind drepturi cu 01.09.2005.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorului. În expunerea de motive arată că în mod eronat instanța i-a înlăturat sporul pentru ore suplimentare de la calcularea drepturilor de pensie, prin aceasta admițând falsul emis de H care a modificat rubrica 4 din adeverința nr.8/15(12.04.2005. S-a admis eronat susținerea pârâtei în sensul că sporurile pentru ore suplimentare nu sunt sporuri permanente și că nu ar fi cuprinse în anexa la.OUG nr.4/2005.
Instanța de recurs nu a observat că argumentele folosite de pârâtă pentru a nu-i acorda drepturile sunt nelegale. Ca și instanța de fond, instanța de recurs nu a soluționat cererea privind anularea deciziei nr.-/20.10.2005 care să reflecte situația reală a stagiului de cotizare realizat și să evalueze legal situația existentă. Nu s-a observat faptul că nu au fost valorificate stagiul de cotizare de 15 luni la Liceul Teoretic și cel realizat în anul școlar 2003-2004 la Școala generală l.
După pensionare și-a continuat activitatea în perioada 01.09.1996 - august 2004, dar pârâta i-a valorificat doar 4 ani și 11 luni. Pârâta, emițând decizia nr.-/20.10.2005, nu a ținut cont de criteriile Legii nr.19/2000 și nu a înlăturat erorile și falsul strecurate în deciziile anterioare, lucru neobservat de instanța de recurs.
Analizând contestația în anulare de față prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:
Contestatorul și-a întemeiat contestația în anulare pe prevederile art.317-318 din Codul d e procedură civilă.
Potrivit art.317 alin.1, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, sau când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea se menționează în alin.2 al aceluiași text de lege, contestația în anulare poate fi primită pentru motivele mai sus arătate, atunci când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Din modul de redactare a contestației în anulare se poate observa că petentul contestator nu invocă vicii ale procedurii de citare și nici încălcarea de către instanță a dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Aceste motive nu au fost invocate în fața instanței de recurs și deci nu au fost respinse de către aceasta, iar din motivul de redactare a hotărârii atacate se observă că recursul contestatorului nu a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Sub acest aspect, neîncadrându-se în nici unul din motivele menționate limitativ de art.317 Cod pr.civilă, contestația în anulare de față este inadmisibilă.
Art.318 Cod pr.civilă consacră contestația în anulare specială conform căreia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare.
În sensul textului citat "greșeală materială" înseamnă greșeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite. Greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli de fapt și nu de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Contestația în anulare specială urmărește neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele privitoare la problemele de fond. În speță, contestatorul invocă greșeli de judecată, de stabilire a situației de fapt și de interpretare a dispozițiilor legale, aspecte ce nu pot fi puse în discuție pe această cale potrivit art.318 Cod pr.civilă, întrucât prin contestația în anulare nu s-a urmărit să se deschidă părților recursul la recurs.
Totodată nu pot fi puse în discuție în contestația în anulare motive de modificare sau de casare care au format obiect de preocupare pentru instanța de recurs, chiar dacă soluția pronunțată ar fi rezultatul unei greșite aprecieri a probelor, deoarece contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs, ci de retractare, admisibilă numai pentru motivele limitativ prevăzute de lege.
În consecință, reținând că în speță nu sunt incidente nici dispozițiile art.317 Cod pr.civilă și nici cele ale art.318 Cod pr.civilă, Curtea va respinge prezenta contestație în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.1967/2006 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.10.2008.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Thred. 2ex.
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu
