Cerere recalculare pensie. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 100/
Ședința publică din 29 ianuarie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Târgu M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 911 din 13 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților, acestea nefiind citate.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 22 ianuarie 2008 - încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru astăzi, 29 ianuarie 2008.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 911/13 iunie 2007, Tribunalul Mureș a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii M și, drept consecință, a obligat pârâta la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii de recalculare a pensiei cu luarea în considerare a datelor cuprinse în adeverința nr.1168/10.08.2006 emisă de Spitalul Municipal "Dr. G " Tânăveni.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut că pârâta nu a dat curs cererii de recalculare, depusă de reclamant, deși o atare obligație îi revenea, potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.OUG 4/2005, act normativ care stabilește - prin prevederile art. 4 alin. 2, că sporurile care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din această ordonanță. Or, din cuprinsul pct. 22 al anexei la.OUG nr. 4/2005 rezultă că orele de gardă prestate de medici în vederea asigurării continuității în unitățile sanitare sunt considerate sporuri care sunt incluse în stabilirea punctajului mediu anual, deși nu fac parte din retribuție.
În consecință, prima instanță a constatat că sporul pentru orele de gardă, reflectat prin adresa nr. 1168 din 10 august 2006, depusă în susținerea cererii de recalculare, se include în calculul punctajului mediu anual și al pensiei reclamantului, pârâta stabilind în mod incorect că pensia acestuia este corect calculată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii M, solicitând respingerea acțiunii reclamantului, pe considerentul că sporurile menționate în adeverința nr. 1168/10.08.2006 nu făceau parte - potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, din baza de calcul a pensiilor, aspect recunoscut de către fostul angajator al reclamantului prin adeverința nr. 2570/2007.
S-a mai susținut că, prin soluția adoptată, prima instanță a ignorat prevederile nr. 2588/1954, ale Legii nr. 57/1974 -pct. 1 de la subsolul cap. II - Ocrotirea sănătății, Anexa V și ale Decretului nr.100/1979, Anexa 14, pct.1, acte normative din care rezultă, potrivit opiniei pârâtei, că orele de gardă nu făceau parte din retribuția tarifară și, prin urmare, pentru sumele primite în contul acestora, nu s-au achitat contribuții la asigurările sociale de stat.
De asemenea, pârâta a criticat neluarea în considerare a Deciziei nr. 736/2006 a Curții Constituționale, prin care se arată că nu se iau în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
În susținerea recursului, pârâta a invocat în drept prevederile art. 304 pct. 4, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând legalitatea hotărârii primei instanțe.
Examinând calea de atac dedusă judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că aceasta este nefondată, astfel că va fi respinsă ca atare, în baza următoarelor considerente:
Reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere de recalculare a pensiei, prin luarea în considerare, la stabilirea punctajului mediu anual, a veniturilor obținute cu titlu de spor pentru orele de gardă, prestate ca medic la Spitalul Municipal "Dr. G " Târnăveni, în perioada 1975 - 2001, sporuri evidențiate în adeverința nr. 1168/10.08.2006. Din cuprinsul acestui act rezultă că orele și sumele menționate sunt numai cele peste orele obligatorii, iar unitatea a plătit - ul conform legislației în vigoare. ( fila 32 fond ).
Adeverința menționată a fost anexată de către reclamant cererii de recalculare ( înregistrată sub nr. 19564/24.08.2006 ), însă ulterior, prin adresa nr. 2570/26.03.2007, emitentul actului a adus la cunoștința pârâtei faptul că, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că sumele cuprinse în adeverința nr. 1168/10.08.2006, nu au făcut parte, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, din baza de calcul a pensiilor și nu s-au achitat contribuții la asigurările sociale de stat. ( fila 28, verso-fond ). Cu același prilej, s- emis o altă adeverință - sub același nr. 1168/10.08.2006, cu deosebirea că în partea finală a acesteia s-a inserat mențiunea că sumele respective "nu au constituit baza de calcul a - ului, motiv pentru care nu s-a achitat -ul". ( fila 36 fond). Această variantă a adeverinței nr. 1168 fost comunicată doar pârâtei.
Pe parcursul judecății recursului, Spitalul Municipal "Dr. G " Târnăveni a depus la dosarul cauzei adresele nr. 11927/17.12.2007 și nr. 251/11.01.2008, răspunzând, astfel, solicitării instanței, de a oferi lămuriri suplimentare cu privire la cele două variante ale adeverinței nr. 1168/10.08.2006. Din cuprinsul adreselor menționate rezultă că sumele cuprinse în respectiva adeverință au fost extrase din statele de plată existente în arhiva unității și că, până la data de 1 aprilie 2001, acestea nu au constituit baza de calcul pentru pensia suplimentară, însă unitatea a virat contribuțiile de asigurări sociale conform Decretului nr. 389/1972 și Legilor nr. 3/1977, 49/1992 și 19/2000. (filele 25, 27 recurs).
Raportându-se la ansamblul probelor administrate în cauză, anterior relevate, Curtea constată că apărările invocate de către pârâtă sunt nefondate, deoarece potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 389/1972, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat se calcula prin aplicarea unei cote procentuale ( de 15% ) asupra câștigului brut realizat de personalul salariat al fostelor unități socialiste de stat, indiferent de forma în care se realizau acele venituri, de fondul din care se plăteau și de durata contractului de muncă. Prin urmare, fiind vorba de "câștigul brut", în mod evident acesta însuma toate câștigurile obținute de angajat, iar nu doar "retribuția tarifară" prevăzută de art. 9 alin.1 lit. a) din Legea nr. 57/1974, astfel că și sumele plătite pentru orele de gardă prestate de medici peste orele obligatorii, erau incluse în baza de calcul pentru stabilirea contribuției angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Împrejurarea că pentru aceleași sume nu s-a achitat contribuția pentru pensia suplimentară, nu prezintă relevanță sub aspectul supus examinării, deoarece, potrivit art. 64 alin.2 din Legea nr. 3/1977, această contribuție se achita benevol de către angajat, nefiind obligatorie și se constituia dintr-o cotă procentuală aplicată asupra retribuției tarifare lunare a fiecărui angajat, spre deosebire de contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, care era o obligație stabilită de legiuitor în sarcina angajatorului și prin raportare la câștigul brut realizat de întregul personal salariat.
Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 și ale art. 10 din aceeași lege, baza de calcul a pensiei o reprezenta nivelul retribuției tarifare, însă, conform prevederilor art. 3 alin. 2, fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau și din contribuțiile plătite de unitățile socialiste, în baza dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 389/1972, contribuții care afectau, astfel cum a reieșit din cele anterior relevate, toate câștigurile realizate de personalul salariat. Prin urmare, este normal ca la stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, să se aibă în vedere și sumele încasate pentru orele de muncă prestate peste programul normal de lucru, în caz contrar aplicându-se un tratament discriminatoriu, în raport de prevederile nr.OUG 4/2005, în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat și cele rezultate din aplicarea Legii nr. 19/2000.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 2 din ordonanța menționată, sporurile, îndemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din această ordonanță, printre ele regăsindu-se, la pct. 22, "indemnizațiile și alte plăți pentru activități prestate în afara obligațiilor funcției de bază și care nu fac parte din retribuție ( anexa V, cap. II - Ocrotirea sănătății, din Legea nr. 57/1974)", la subpct. 1 fiind menționați "medicii care asigură continuitatea în unitățile sanitare prin ore de gardă prestate peste timpul normal de muncă". ( cazul reclamantului ).
Față de prevederile legale enunțate, ar fi discriminatoriu - contrar prevederilor art. 16 alin. 1 din Constituție și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale - a considera că sporurile la care s-a făcut referire făceau parte, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, din baza de calcul a pensiilor, doar în procesul de recalculare inițiat din oficiu de către legiuitor, prin adoptarea nr.OUG 4/2005, prin urmare, numai cu privire la recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar nu și în soluționarea unei cereri de recalculare, întemeiată pe drepturi de aceeași natură, însă formulată de o persoană a cărei pensie a fost stabilită în baza Legii nr. 19/2000, cum este cazul din speță.
În ceea ce privește invocarea de către pârâtă a Deciziei nr. 736/2006 a Curții Constituționale, instanța reține că aceasta a fost în mod corect apreciată ca nerelevantă pentru cazul dedus judecății, deoarece vizează respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 - care precizează veniturile ce nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Or, nu această mențiune formează obiectul judecății, ci veniturile descrise la pct. 22, subcap. 1 din anexa la.OUG nr. 4/2005, astfel că decizia invocată nu poate influența soluționarea prezentului litigiu, în sensul celor pretinse de către pârâtă.
În plus, în partea finală a considerentelor respectivei decizii se arată că "verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești". Or, tocmai o atare verificare s-a făcut în cauza dedusă judecății, constatându-se că veniturile de natura celor invocate de către reclamant, trebuie considerate ca făcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 și, prin urmare, se impune a fi luate în considerare la determinarea punctajului mediu anual.
Pentru considerentele expuse, observând că în cauză nu se regăsesc motive de nelegalitate în privința hotărârii primei instanțe, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă, corelativ cu obligarea acesteia, în baza prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, la cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului. ( onorariu avocat ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M, cu sediul în Târgu M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 911 din 13 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exemplare
22.02.2008
Jud.fond. Dr.;
Asist.jud.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
