Cerere recalculare pensie. Decizia 1410/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(6752/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.1410/

Ședința publică din data de 05 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Valentina Sandu

JUDECĂTOR 2: Elena Luissa Udrea

JUDECĂTOR 3: Liviu

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă - și recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3985 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11028/3/AS/2008, având ca obiect - obligația de a face.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 26.02.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 05.03.2009, când a decis următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.3985/13.05.2008, pronunțată în dosarul nr.11028/3/AS/2008, Tribunalul Bucureștia admis în parte cererea formulată de reclamanta și a obligat intimata Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze, începând cu data de 01.07.2005, în temeiul OUG nr.4/2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei, prin luarea în considerare a tuturor veniturilor evidențiate în adeverința nr.2027/06.11.2007 completată cu adeverința nr.2026/ 06.11.2007 emise de SC SA; a respins celelalte pretenții ca neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă, fiind pensionată în anul 1990.

Prin decizia nr.-/30.06.2005 emisă de Casa de Pensii Sector 5, au fost reevaluate, în temeiul dispozițiilor OUG nr.4/2005 și HG nr.1550/2004, începând cu 01.07.2005, drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, în urma recalculării fiind determinat un punctaj mediu anual de 2,74139 puncte.

Ulterior, reclamanta a depus la Casa Locală de Pensii o cerere de recalculare la care a anexat adeverința nr.2027/06.11.2007 completată cu adeverința nr.2026/06.11.2007 emise de SC SA și adeverința nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA, care însă nu a fost valorificată de intimată, pe motiv că veniturile ce se solicită a fi valorificate nu au caracter permanent.

S-a statuat că potrivit art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, decizia prevăzută la alin.(1) poate fi modificată la cerere,în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.

Tribunalul a reținut că retribuirea în acord global, pentru orele suplimentare și prin plata de prime, presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise carnetul de muncă.

Astfel, Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.

Totodată, rin p. art.1 din Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de15%asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.

S-a statuat că potrivit art.164 din Legea nr.19/2001: "la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.

De asemenea, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare".

În privința formelor de retribuire în acord și prime se menționează în anexa 1 a Ordonanței de Urgență nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2001, că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.

A mai reținut Tribunalul că potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială - dreptul comun în materie - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.

Acest principiu este consacrat expres de art.2 din Legea nr.19/2000 care dispune că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

S-a apreciat de către instanța de fond că în speță au aplicabilitate aceste dispozițiile legale cu valoare de principiu pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității cu consecința că, pe de o parte, nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat. Ar fi inechitabil ca veniturile realizate în acord global anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 să nu fie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, iar după intrarea în vigoare a legii să fie avute în vedere toate veniturile realizate, chiar dacă dintre acestea unele sunt venituri nepermanente. Plata contribuției de asigurări sociale în ambele situații impune aceeași soluție cu privire la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât altfel, sumele plătite cu titlu de contribuție de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord global nu ar corespunde unei contraprestații care să fi justificat reținerea lor.

Prin urmare, pârâta trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public (formele de retribuire în acord global, într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor legale și a adeverinței eliberate de fostul angajator al contestatoarei, care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport de toate veniturile realizate de salariat.

Având în vedere cele expuse și dispozițiile art.87 și art.155 din Legea nr.19/2000, tribunalul a admis cererea și a obligat pe intimata să emită o decizie prin care să recalculeze, în temeiul OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.07.2005, drepturile de pensie cuvenite reclamantei, prin luarea în considerare a tuturor veniturilor evidențiate în adeverința nr.2027/06.11.2007 completată cu adeverința nr.2026/06.11.2007 emisă de SC SA.

În ceea ce privește adeverința nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA, tribunalul a apreciat că nu poate fi valorificată, întrucât sumele evidențiate la rubrica total venituri realizat nu prezintă cuantumul elementelor componente ce trebuiau a fi avute în vedere de pârâtă la stabilirea punctajelor lunare,motiv pentru care cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal ambele părți, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă și dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, recurenta Casa de Pensii a Municipiului B susține în esență, că potrivit prevederilor art.164 din Legea nr.19/2000 (care reia dispozițiile art.10 din Legea nr.3/1977 modificate și completate prin art.10 din Legea nr.49/1992), la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute și sporurile permanente care au făcut parte din baza de calcul a pensiei, înregistrate în carnetul de muncă. Veniturile salariale în acord global sunt temporare și fără caracter permanent, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, nu sunt înscrise în carnetul de muncă, astfel încât nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie. Din acest punct de vedere, prima instanță, susține recurenta, ar fi realizat o insuficientă apreciere a probelor. Nu s-a seama de art.4 din Legea nr.2/1983 care reglementau lucru în acord global.

La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut în vedere respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificată, cât și pentru situația nerealizării producției planificate (în acest caz retribuția diminuându-se), astfel la calculul pensiei s-a avut în vedere numai retribuția stabilită prin contractul de muncă.

Recurenta-reclamantă, invocând de asemenea temeiul de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă și dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, susține, de asemenea, pronunțarea sentinței atacate, cu nerespectarea normelor de drept material incidente în cauză, în ceea ce privește valorificarea adeverinței nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA. Se arată, în dezvoltarea recursului, că potrivit dispozițiilor art.7 al.3 din OUG nr.4/2004 aprobate și modificate prin Legea nr.78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date și elemente referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01.04.2001.

Totodată, susține recurenta, conform art.78 din Legea nr.19/2000 republicată, punctajul mediu anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională de Statistică. La alin.4 al art.78 din Legea nr.19/2000 se arată faptul că: "punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin.1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale".

Raportat la aceste aspecte, invocă recurenta, deși a făcut dovada în fața instanței prin adeverințele depuse că îndeplinește condițiile pentru a beneficia de recalcularea pensiei, instanța de fond i-a admis în parte acțiunea, luând în calcul doar veniturile evidențiate în adeverința nr.2026/06.11.2007 emise de SC SA, fără a lua în calcul și adeverința nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA, deși se referă la o perioadă de 18 ani și 2 luni lucrată în institut de aceeași contestatoare, adeverință ce evidențiază salarii tarifare, sporuri de vechime, sporuri cu caracter permanent, venituri ce se impun a fi valorificate conform art.2 lit.e din Legea nr.19/2000. Ori, conform art.164 din Legea nr.19/2000, se prevede că la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile ce au făcut parte din baza de calcul conform legislației anterioare și înregistrate în carnetul de muncă, adeverința menționată evidențiind astfel de sporuri salariale cu caracter permanent pentru care s-a virat CAS corespunzător și pensia suplimentară.

Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.

Examinând sentința atacată sub aspectul criticilor aduse,a actelor și lucrărilor dosarului, normelor de drept material incidente în cauză, Curtea apreciază nefondat recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B și fondat recursul declarat de recurenta-reclamantă pentru considerentele ce se vor înfățișa în cuprinsul prezentei decizii.

În condițiile în care din conținutul adeverinței nr.2027/06.11.2007 completată cu adeverința nr.2026/6.11.2007 emise de SC SA rezultă că recurenta-reclamantă a realizat venituri suplimentare, altele decât cele înscrise în carnetul de muncă, care au fost plătite din fondul de salarii, pentru care s-a calculat și virat contribuția de asigurări sociale conform legii, în mod corect și realizând o justă aplicațiune a prevederilor art.2 lit.e, art.23 alin.1 lit.a, art.160 alin.5,art.161 alin.2 din Legea nr.19/2000,OUG nr.4/2005, tribunalul a dispus obligarea Casei de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare a mențiunilor din cuprinsul adeverinței sus indicate.

Susținerile recurentei Casa de Pensii a Municipiului B, conform cărora veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global nu au fost incluse de legiuitor în categoria sporurilor cu caracter permanent nu pot fi primite. Cum, legal a reținut prima instanță, la calculul drepturilor de pensie trebuie avut în vedere și aceste venituri în condițiile în care legiuitorul nu enumeră în mod expres care sunt sporurile ce trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, ci indică criteriile ce permit determinarea acestora.

Pe de altă parte, acceptarea unei astfel de ipoteze, ar atrage încălcarea unuia dintre principiile care guvernează sistemul public de asigurări sociale, deoarece veniturile obținute în sistem de acord global și alte venituri suplimentare, au determinat o sporire a drepturilor salebănești, cuvenite din muncă, totodată, au fost avute în vedere la calculul contribuției de asigurări sociale,în sensul măririi corespunzătoare a acesteia.

Referitor la prevederile art.4 din Legea nr.2/1983, acestea nu mai sunt în vigoare în prezent și nu mai pot produce consecințe juridice.

Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă nu este incident în cauză, nu se menționează ce anume texte de lege au fost greșit aplicate ori neluate în considerare și în ce mod.

De altfel,se poate concluziona că acest motiv are un caracter pur formal, la fel ca și invocarea art.3041Cod pr.civilă, ceea ce impune înlăturarea lor ca atare.

Întemeiate sunt criticile recurentei-reclamante privitoare la nevalorificarea conținutului adeverinței nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA. Conținutul acestei adeverințe se impunea a fi valorificat raportat la dispozițiile coroborate aleart.7 alin.3 din OUG nr.4/2005 aprobate prin Legea nr.78/2005, art.78 alin.4 și art.164 din Legea nr.19/2000, ce stipulează luarea în calcul la determinarea punctajului mediu anual la recalculare, inclusiv a sporurilor evidențiate prin această adeverință, sporuri salariale cu caracter permanent pentru care s-a virat de altfel și contribuția de asigurări sociale. Nu pot fi reținute susținerile primei instanțe, în sensul că adeverința sus menționată nu poate fi valorificată, pe considerentul că nu evidențiază elementele componente ce trebuie avute în vedere la stabilirea punctajelor anuale. Dimpotrivă, în conținutul adeverinței sus menționate se individualizează veniturile solicitate a fi valorificate,respectiv spor de vechime de 5%, 7%, 10%, 15% defalcat pe perioade, sporuri cu caracter permanent, așa cum s-a menționat deja.

Față de aspectele de fapt și de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă,va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B și va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă, va modifica în parte sentința atacată în sensul că va obliga pârâta să recalculeze,începând cu 01.07.2005, în temeiul OUG nr.4/2005, drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare și a veniturilor evidențiate în adeverința nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA și vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Fiind în culpă procesuală, recurenta-pârâtă, în baza art.274 Cod pr.civilă va fi obligată la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă, reprezentând onorariu de avocat, achitat cu chitanța nr.147/30.01.2009 atașată la fila 102 dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3985 din 13 mai 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII- Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.11028/3/AS/2008, în contradictoriu cu recurenta-reclamantă -.

Admite recursul formulat împotriva aceleiași sentințe de recurenta-reclamantă -.

Modifică în parte sentința atacată.

Obligă pârâta să recalculeze, începând cu 01.07.2005, în temeiul OUG nr.4/2005, drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare și a veniturilor evidențiate în adeverința nr.223/09.03.2005 emisă de SC SA.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Obligă recurenta-pârâtă la 1000 lei cheltuieli de judecată către recurenta-reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact.LG/2 ex./31.03.2009

Jud.fond: Fl.;

Președinte:Valentina Sandu
Judecători:Valentina Sandu, Elena Luissa Udrea, Liviu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Cerere recalculare pensie. Decizia 1410/2009. Curtea de Apel Bucuresti