Cerere recalculare pensie. Decizia 158/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 158/2010

Ședința publică de la 01 FEBRUARIE 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Manuela Stoica președinte secție

- - - JUDECĂTOR 2: Ana Doriani

- - - JUDECĂTOR 3: Mirela Pop

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâta Casa Județeană de Pensii HDî mpotriva sentinței civile nr. 1560/LM din 22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că reclamanta intimată a înregistrat la dosar Întâmpinare.

Instanța, reținând că ambele părți solicită judecarea cauzei în lipsă, față de actele și înscrisurile depuse la dosar constată pricina în stare de judecată și o lasă în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta a chemat în judecată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H, solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a salariului tarifar înscris în cartea de muncă, a sporului de vechime în perioada 01.02.1970 - 01.06.1990 și a contribuției la pensia suplimentară.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că a fost pensionată pentru limită de vârstă și vechime integrală prin decizia de pensie nr. -.

În perioada anilor 1958 - 1990 lucrat la, beneficiind de prime, spor acord și spor de vechime, achitându-se S -ul aferent.

Reclamanta a susținut că în perioada 1958 - 1990 realizat venituri suplimentare (adaosuri și sporuri), care nu au fost luate în calculul pensiei, deși a solicitat aceasta în mod expres cu cererea înregistrată sub nr. 639-640/12.12.2008.

Reclamanta a menționat că veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară au avut caracter permanent, acestea fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale la fondul pentru pensia suplimentară.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Has olicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamanta ca neîntemeiată și nelegală.

În motivare, pârâta a arătat în esență că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin decizia nr. -/14.08.1990, cu începere din data de 01.06.1990, în temeiul Legii nr. 3/1977.

Prin decizia nr. -/11.04.2006 drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate, potrivit nr.HG 1550/2004 și a nr.OUG 4/2005, cu drepturi stabilite începând cu data de 01.07.2005, conform HG550/2005.

La stabilirea acestor drepturi au fost avute toate actele aflate la dosarul de pensie al reclamantei, și anume fișa de pensie nr. 150/14.03.1990, adeverința nr. 1500/1239/29.11.2004 și adeverința nr. 1500/1238/29.11.2008.

Cum în dosarul de pensie al reclamantei nu s-a depus carnetul acesteia de muncă, orice solicitare de valorificare a datelor consemnate în acesta este prematur formulat.

Prin decizia nr. -/01.07.2007 drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate, potrivit nr.OUG 19/2007, cu drepturi stabilite începând cu data de 01.07.2007.

Prin cererea cu nr. 4766/12.12.2008, reclamanta a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea adeverințelor nr. 639/24.11.2008 și nr. 640/24.11.2008.

Adeverința nr. 640/24.11.2008 nu se poate valorifica la stabilirea drepturilor de pensie, deoarece anexa la nr.OUG 4/2005 prevede expres sporurile și majorările de retribuție tarifară care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, iar veniturile suplimentare nu sunt cuprinse.

Adeverința nr. 639/24.11.2008 nu se poate valorifica la stabilirea drepturilor de pensie deoarece nu există temei legal, iar formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, aspect care rezultă și din Anexa la OUG nr.4/2005, pct. VI. Temeiul legal de acordare a acestor sporuri nu este complet, nefiind indicat decât nr. 191/1963 și Legea nr. 57/1974, fără a fi indicat articolul și alineatul sau punctul. Acest spor nu a avut caracter permanent, deoarece acordarea acestor sume nu s-a făcut lună de lună.

Susținerile reclamantei nu sunt dovedite cu nici un act. Adeverințele la care face referire reclamanta nu conțin elementele la care face ea referire: acord, prime, ore suplimentare.

Prin sentința civilă nr. 1560/LM/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr- s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii H și în consecință a fost obligată pârâtă la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare (acord global) rezultate din adeverința nr. 639/24 noiembrie 2008, emisă de SC de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria, începând cu data de 01.01.2009, precum și să plătească acestuia diferențele de pensie cuvenite, cu aceeași dată.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta beneficiază de o pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin decizia nr. -/14.08.1990, cu începere din data de 01.06.1990, în temeiul Legii nr. 3/1977.

Prin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii H sub nr. 4766/12.12.2008 reclamanta a solicitat valorificarea adaosului pentru munca în acord, dovedit cu adeverința nr. 639/24 noiembrie 2008, emisă de de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria, precum și a sporurilor cu caracter permanent menționate în adeverința nr. 640/24 noiembrie 2008, emisă de de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria

Această instituție prin răspunsul nr. 4766/16.01.2009 a comunicat reclamantei că adeverința nr. 640/24 noiembrie 2008 nu se poate valorifica la stabilirea drepturilor de pensie, deoarece anexa la OG 4/2004 prevede, în mod expres, sporurile și majorările de retribuție tarifară care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, iar "veniturile suplimentare" nu sunt cuprinse. De asemenea s-a mai menționat că pentru perioada anterioară datei de 01.04.1992 sporul de vechime în muncă se calculează automat și în consecință nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe.

Cu privire la valorificarea salariului tarifar înscris în cartea de muncă, instanța a constatat că acest capăt de cerere este prematur formulat, având în vedere faptul că reclamanta nu a depus la dosarul de pensie cartea de muncă, iar. art. 19 - 20 din nr.HG 1550/2004 prevede o procedură prealabilă obligatorie în acest sens.

Cu privire la adeverința nr. 640/24 noiembrie 2008, emisă de de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria, instanța a constatat că în această adeverință nu se precizează denumirea sporului acordat și nici temeiul legal de acordare al acestuia. Prin urmare această adeverință nu a fost întocmită cu respectarea condițiilor de formă prevăzute imperativ de punctul VI din anexa la.OUG nr. 4/2995, astfel că nu poate fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie (fila 45).

Cu privire la valorificarea adeverinței nr. 639/24 noiembrie 2008, emisă de de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria, instanța a apreciat cererea reclamantei ca întemeiată.

Susținerea pârâtei privind imposibilitatea valorificării sporului prevăzut de aceasta adeverință este nefondată întrucât, din interpretarea prev. art. 164 și art. 78 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că sporurile și adaosurile de care au beneficiat angajații și care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate în carnetul de muncă, trebuie cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Faptul că anterior Legii nr. 49/1992, aceste sporuri nu se înscriau în carnetul de muncă, nu poate conduce la prejudicierea salariaților, cât timp, prin actele emise de angajator, în speță adeverința nr. 639/24 noiembrie 2008, s-a dovedit primirea acestor sporuri și pentru care s-a achitat cota de S.

De altfel, prin Legea nr.338/2002 a fost modificat art.164 din Legea nr.19/2000, prevăzându-se în mod expres la alin. 3 că la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverințe eliberate de unitate.

Conform prev. art. 23 alin 1 din Legea nr. 19/2000, baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art. 78 din aceeași lege.

Prin urmare, Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unități, iar în speța de față s-a făcut o astfel de dovadă cu adeverința nr. 639/24 noiembrie 2008, din care rezultă, că sumele acordate în plus d-nei față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat, pentru care unitatea a calculat și virat contribuția de asigurări sociale.

Faptul că pe o perioadă de mai mulți ani reclamanta beneficiat de aceste adaosuri dovedește caracterul permanent al acestora și nu că aceste venituri ar avea caracter sporadic, așa cum susține Casa Județeană de Pensii

Referitor la data acordării drepturilor instanța a avut în vedere disp.art.95 alin.3 și art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare". În cauza de față cererea reclamantei pentru recalcularea pensiei a fost înregistrată sub nr. 4766/12.12.2008, iar drepturile vor fi acordate începând cu luna următoare depunerii cererii, respectiv ianuarie 2009.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta Casa Județeană de Pensii H, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamanta.

În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta arată, în esență, faptul că instanța de fond printr-o interpretarea greșită a legii a dispus valorificarea veniturilor obținute de reclamantă în acord global, motivând că aceste venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor în temeiul Legii nr.3/1977. nr.OUG4/2005 exclude expres de la valorificare aceste sume, iar reținerea ca aplicabil a principiului contributivității bazat pe faptul că angajatorul a plătit CAS, fără a se face dovada plății acestuia de către angajat este greșită.

În drept se invocă art.299, 304 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 57/1974, OUG nr. 4/2005, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 49/1992.

Intimata a depus întâmpinare în această fază procesuală, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, arătând că soluția primei instanțe este legală și temeinică cu privire la valorificarea sumelor obținute în acord global.

CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.

Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul CAS-ului datorat de angajator.

Potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de peroanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificată prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.

În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.

De asemenea, în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17>privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că: punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege, pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme "

La pct. 19 din aceste norme este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".

Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv "sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"

Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor suplimentare lunare (acord global) realizate de reclamantul intimat, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat CAS-ul conform 389/1972 și Legii nr. 65/1965, așa cum reiese din adeverința nr. 639/24 noiembrie 2008, emisă de SC de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria.

Susținerile recurentei în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor le pensie deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare urmează a fi înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere în ultimi 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.

În speță, așa cum s-a reținut mai sus, veniturile suplimentare obținute de intimată, urmare a activității desfășurate în cadrul ui de Proiectare și Inginerie Tehnologică pentru Industria au avut un caracter permanent, iar recalcularea se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.

acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporționale cu prețul plătit pentru riscul asigurat, cea ce ar fi inechitabil.

În acest context, susținerile recurentei în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 sunt nefondate.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat de pârâta Casa Județeană de pensii H - D împotriva sentinței civile nr. 1560/LM/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H - D împotriva sentinței civile nr. 1560/LM/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1.02.2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Tehnored. MP/5.02.2010

Jud.fond- C,

Președinte:Manuela Stoica
Judecători:Manuela Stoica, Ana Doriani, Mirela Pop

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Cerere recalculare pensie. Decizia 158/2010. Curtea de Apel Alba Iulia