Cerere recalculare pensie. Decizia 1599/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(8589/2008)
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1599/
Ședința publică din 13.03.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgiana Comșa
JUDECĂTOR 2: Petronela Iulia Zuluf I -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.6284 din data de 14.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 19168/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata, prin serviciul registratură, a depus întâmpinare la data de 11.12.2008.
Curtea procedează la identificarea intimatei, care se legitimează cu seria - nr. -.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimata solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6284 din data de 14.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B și a fost obligată pârâta să emita o noua decizie de pensionare prin luarea in considerare a tuturor veniturilor conform adeverinței nr.220/12.04.2005 emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că dreptul reclamantei la pensie pentru limita de varsta a fost stabilit prin decizia nr.-/30.11.2005, in baza OUG nr.4/2005
Reclamanta a depus la dosarul de pensionare si adeverinta eliberata de fostul anagajator prin care se certifica de catre acesta caracterul permanent al sporurilor evidentiate si faptul ca acestea au fost incluse in baza de calcul a contributiilor sociale. In timpul procesului, reprezentanta intimatei a confirmat existentaadeverintei la dosarul de pensionare. Cerea de recalculare nu a fost solutionata.
Față de apărările formulate de pârâtă în sensul că veniturile realizate în sistemul de retribuire în acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul legii nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare și prin urmare nu fac parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei, tribunalul a analizat și s-a pronunțat în sensul că veniturile respective trebuiau incluse în calculul pensiei.
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Prin art.1, Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Tribunalul a mai reținut că potrivit art.3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială- dreptul comun în materie în perioada în care reclamanta și-a desfășurat activitatea- dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă în baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat în Legea nr. 19/2000 prin art.2 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
În condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale era și este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat, tribunalul a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta dar nu-l respectă pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că pe de o parte nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte, s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.
Prin urmare pârâta trebuia, în considerarea adeverințelor eliberate de fostul angajator care asumându-și răspunderea a confirmat faptul că a plătit contribuția de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare realizate de salariat, să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale.
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art.87 și art.155 lit.f din Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, tribunalul a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantei, cu luarea în considerare a veniturilor evidentiate in adeverința nr.220/12.04.2005, emisă de SC SA.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, intimata Casa de Pensii a Municipiului
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 și art.3041pr.civ. s-a arătat că sentința civilă a fost dată cu încălcarea legii.
În privința veniturilor obținute de către intimata cu titlu de prime și sporuri de acord, recurenta a arătat că, potrivit OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, norma juridică ce are caracter special, formele de retribuire care nu avut caracter permanent nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, caz în care instanța de fond a pronunțat hotărârea recurată cu încălcarea legii.
Potrivit literaturii juridice de specialitate, normele juridice se clasifică, după sfera aplicării lor, în norme generale și norme speciale.
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept. În domeniul drepturilor de asigurări sociale, Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun (specialia generalibus derogant). Actele normative referitoare la sporuri, sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special.
Întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, fiind de strictă interpretare.
Potrivit OUG nr.4/2005, (aprobată prin Legea nr.78/2005) norma juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, obligarea sa la emiterea unei decizii cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințe este netemeinică și nelegală.
În concluzie, instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
Solicită recurenta casarea în tot a sentinței civile recurate, iar pe fond respingerea ca netemeinică și nelegală a contestației formulate.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Instanța de fond a soluționat corect cererea dedusă judecății, având ca obiect obligarea intimatei la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei-intimate, în raport de veniturile suplimentare dovedite prin adeverința nr.220/12.04.2005, emisă de SC SA.
Adeverința sus menționata, atestă veniturile realizate de intimata-reclamantă, cuprinzând și salariile obținute ca urmare a muncii în acord global, sume pentru care, potrivit legislației în vigoare la momentul respectiv, s-au reținut cotele de CAS.
În mod corect s-a dat eficiență de către prima instanță principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de reclamantă, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000, act normativ cu forță juridică superioară, care reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale.
Prin urmare, recurenta-parata trebuia să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public ( formele de retribuire in acord într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar) în considerarea prevederilor art. 1 din OUG nr. 4/2005 enunțate anterior și aadeverințelor eliberate de fostul angajator care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Prin urmare, in prezenta unei neclaritati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie
În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că este inadmisibilă situația în care la determinarea cuantumului pensiei nu s-ar lua în considerare sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
In privinta motivului de recurs prevazut de art.304 pct.8 Cod procedura civila, Curtea constata ca recurenta nu a dezvoltat critici intemeiate pe aceste dispozitii legale, motiv pentru care nu se poate retine incidenta acestora in cauza.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.6284 din data de 14.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red./tehnored. /2ex
17.03.2009-Jud. fond:;
Președinte:Carmen Georgiana ComșaJudecători:Carmen Georgiana Comșa, Petronela Iulia Zuluf
