Cerere recalculare pensie. Decizia 1772/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1772/R/2009
Ședința publică din 1 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Daniela Griga Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta, precum și recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr.1074 din 23 aprilie 2009, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, vând ca obiect recalculare pensie.
dezbaterilor s-a consemnat în încheierea ședinței publice din data de 29 septembrie 2009, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
La data de 23 aprilie 2009 s-a pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj sentința civilă nr. 1074, prin care s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C și, în consecință, pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă, începând cu data de 01.04.2009, cu luarea în calcul a sporului peste durata normală de lucru conform adeverinței nr.3016/21.03.2008 emise de SC SA.
Au fost respinse celelalte petite.
Pentru a pronunța soluția menționată, prima instanță a reținut că ârâta p. a emis decizia de pensionare nr. -/01.09.2008, prin care se reține că reclamanta a realizat un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 2 luni și avea vârsta de 54 ani și 7 luni la data pensionării.
20.08.1973-20.09.1976 și 16.10.1984-25.03.1991, cuprinse în carnetul de muncă la poziția 36, arată că reclamanta a lucrat în grupa a II-a de muncă, însă nu specifică procentul în care această activitate a fost desfășurată.
Sporul de atragere solicitat la luarea în considerare a cumulului pensiei specificat în carnetul de muncă la poziția 31 pentru perioada 01.02.1990-25.03.1991 este luat în calculul pensiei.
Adeverința nr. 3016/21.03.2008 emisă de SC SA arată că reclamanta a beneficiat de plata muncii peste durata normală de lucru în perioada 01.01.1986-31.12.1989.
Pentru aceste sume s-a plătit CAS și pensia suplimentară și nu sunt cuprinse la stabilirea punctajului și a cuantumului pensiei.
În temeiul art. 78 alin. 4 din Legea nr.19/2000, pârâta a fost obligată să emită reclamantei o nouă decizie de pensionare, începând cu data de 01.04.2009, cu luarea în calcul a sporului peste durata normală de lucru cuprins în adeverința nr. 3016/21.03.2008.
Celelalte capete de cerere, fiind nefondate, au fost respinse, întrucât stagiul de cotizare, vârsta de pensionare sunt corect stabilite pentru grupa a II-a nu se specifică procentul și sporul de atragere a fost cuprins în cuantumul pensiei.
În termen legal, au formulat recurs atât reclamanta, cât și pârâta Casa Județeană de Pensii
În motivarea recursului,reclamantaa susținut că prima instanță a interpretat eronat termenii "stagiu complet de cotizare", "vârsta standard de pensionare" și "stagiu de cotizare", respectiv "vârstă de pensionare", termeni care au o conotație diferită, în condițiile în care stagiul de cotizare și vârsta de pensionare se determină raportat la situația individuală a fiecărei cereri, iar stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare sunt instituite de către legiuitor în baza Legii nr. 19/2000.
De asemenea, conform susținerilor reclamantei, prima instanță trebuia să analizeze decizia contestată prin raportare la Anexa 3 din Legea nr. 19/2000, conform căreia pentru perioada aprilie - iulie 2008 stagiul complet de cotizare este stabilit la 26 ani și 8 luni, iar vârsta standard de pensionare este stabilită la 58 ani și patru luni, diferit față de cele reținute în decizia contestată.
Reclamanta recurentă mai arată că, deși documentația de la dosar confirmă faptul că a lucrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 100%, în mod greșit prima instanță a respins acest petit.
Criticile acestei recurente vizează și modul de soluționare al petitului privind sporul de atragere, precum și data emiterii deciziei de pensionare.
Pârâta recurentăCasa Județeană de Pensiicritică hotărârea atacată sub aspectul legalității și al temeiniciei, subliniind că instanța de fond nu trebuia să ia în considerare sporul din adeverința nr. 3016/2008 eliberată de SC SA, întrucât sporul pentru munca peste durata normală de lucru nu este un spor cu caracter permanent în sensul OUG nr. 4/2005.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor de recurs invocate, a documentației existente la dosar și a dispozițiilor legale în materie, Curtea a reținut următoarele:
1.Recursul Casei Județene de Pensii:
Această recurentă critică hotărârea de fond exclusiv cu privire la modul de soluționare a petitului privind luarea în calculul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și a sporului peste durata normală de lucru cuprins în adeverința nr. 3016/21.03.2008, susținând că acest spor nu are un caracter permanent, astfel că acesta nu poate fi avut în vedere la calcularea și stabilirea punctajului mediu anual și implicit a pensiei.
Din analiza documentației depuse se constată că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite reclamantei recurente, nu s-au avut în vedere datele cuprinse în adeverința menționată.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie, după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prevăzute la art. 5 alin. I pct. II și
S-au luat în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
au fost înscrise în carnetul de muncă, iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat, ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor, se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Au fost luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de 0l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 si 3 din OUG nr. 4/2005.
Prevederi asemănătoare sunt cuprinse si in Ordinul nr. 680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale", fără a se pretinde caracterul de permanență a venitului respectiv, în sensul nr.OUG 4/2005.
Având în vedere Ordinul nr. 680/2007, reclamanta recurentă este îndreptățită să-i fie stabilit punctajul mediu anual și implicit cuantumul pensiei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor dovedite prin adeverința emisă de SC SA C (spor pentru munca peste durata normală), care intră în baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.
Raportat la considerentele expuse, Curtea apreciază ca nefondat recursul, astfel că în temeiul art. 312 al.1 Cod de procedură civilă va dispune respingerea acestuia.
2.Recursul reclamantei:
Nemulțumirea acestei recurente rezidă din faptul că prin decizia de pensionare contestată - -/01.09.2008, s-a reținut de către pârâta Casa Județeană de Pensii C că vârsta standard de pensionare este de 59 ani și 7 luni, iar stagiul complet de cotizare este de 29 de ani și 3 luni, deși potrivit Anexei 3 din Legea nr. 19/2000, pentru persoanele care au solicitat pensionarea în perioada aprilie - iunie 2008, stagiul complet de cotizare prevăzut este de 26 de ani și 8 luni, iar vârsta standard de pensionare este de 58 de ani și 4 luni.
Curtea constată că aceste critici nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 41 alin. 1-4 din Legea nr. 19/2000,
"(1) Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3".
Așadar, legiuitorul instituie două condiții pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare.
Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, referitor la pensia pentru limită de vârstă statuează că "vârstele standard de pensionare și stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în Anexa 3 la lege, detaliatăîn funcție de data nașteriiîn Anexa nr. 9 la prezentele norme" (capitolul II pct. 3 din Ordinul nr. 340/2001).
Or, conform Anexei nr. 9 din ordinul menționat raportat la data nașterii reclamantei recurente, 15.10.1953, la ieșirea la pensie asiguratul trebuie să aibă o vârstă de 59 ani și 7 luni, respectiv un stagiu complet de cotizare de 29 ani și 2 luni.
Într-adevăr în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, reclamanta recurentă se încadrează în normele menționate, fără ca însă să fie îndeplinită condiția vârstei, reclamanta recurentă având, la data formulării cererii de pensionare, vârsta de 54 de ani și 7 luni.
Referitor la condițiile în care și-a desfășurat activitatea reclamanta recurentă, se constată că din adeverința nr. 3016 din 10.02.2008 ( 12 dosar fond), rezultă că aceasta a beneficiat de "spor șantier", iar în carnetul de muncă al acesteia s-a făcut mențiunea la punctul 36 că în perioada 28.08.1973-20.08.1976, respectiv 16.10.1984-25.03.1991 a lucrat în grupa a II-a de muncă, conform HG nr. 1223/20.11.1990 și Ordinului nr. 125/1990.
Potrivit art. 1 din HG nr. 1223/20.11.1990 s-a statuat că "personalul care este în activitate și care a lucrat la locurile de munca sau activitățile cu condiții de munca nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora: bazele de producție, depozitele, laboratoarele, unitățile de mecanizare se încadrează în grupa a II-a de munca în vederea pensionării, pentru întreaga perioada efectiv lucrata după 18 martie 1969."
Normele menționate fac referire la "întreaga perioadă efectiv lucrată după 18.03.1969".
Or, din documentația de la dosar nu se poate stabili cât a lucratîn mod efectivreclamanta recurentă "în această grupă", (25%, 50%, 100%), astfel că nu i se poate recunoaște acest beneficiu.
În mod corect, a reținut prima instanță că sporul de atragere a fost inclus în cuantumul pensiei, aspect care rezultă din fișa de calcul avută în vedere de Casa Județeană de Pensii C ( 25).
Curtea apreciază ca fiind întemeiate susținerile reclamantei recurente referitoare la data emiterii deciziei de pensionare, în condițiile în care decizia contestată a fost emisă la data de 01.09.2008, obligația instituită de prima instanță trebuia să vizeze emiterea unei noi decizii de pensionare în conformitate cu aceeași dată, iar nu cu data de 01.04.2009.
Pornind de la dispozițiile art. 83 al. 1 din Legea nr. 19/2000 care statuează că drepturile de pensie pentru limita de vârsta se acorda si se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data, și având în vedere data cererii de pensionare, Curtea constată că emiterea noii decizii de pensionare și plata drepturilor salariale în favoarea recurentei reclamante se puteau realiza de la data de 08.07.2008, însă, pentru a da eficiență principiului disponibilității, data emiterii noii decizii a fost stabilită pentru data de 01.09.2008, conform poziției procesuale manifestate de către recurenta reclamantă.
Având în vedere cele mai sus expuse, în conformitate cu art. 312 al.1,3 Cod de procedură civilă, Curtea va admite în parte acest recurs, va modifica hotărârea atacată în sensul că data emiterii noii decizii de pensionare în baza adeverinței nr. 3016/21.03.2008 emise de SC SA este 01.09.2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Admite în parte recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1074 din 23.04.2009, pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că data emiterii noii decizii de pensionare în baza adeverinței nr. 3016/21.03.2008 emise de SC SA este 01.09.2008.
Menține celelalte dispoziții.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Daniela Griga Sergiu Diaconescu
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.DG/dact.MM
4ex./08.10.2009
Jud.fond: /
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Daniela Griga Sergiu Diaconescu
