Cerere recalculare pensie. Decizia 1830/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1830/R/2009
Ședința publică din data 6 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Traian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 48 din 12 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la termenul anterior de judecată, cauza a fost amânată pentru a i se da posibilitatea reclamantului să depună la dosar copii ale adeverințelor atașate în original.
Reclamantul învederează că a reușit să depună în original la Casa de Pensii adeverințele depuse în dosarul Tribunalului Cluj în original, înlocuindu-le pe acestea în baza unei cereri, cu copii. Până în prezent însă nu are nici un răspuns din partea pârâtei recurenta de azi.
Nemaifiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 48 din 12 ianuarie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, s-a dmis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și, în consecință, a fost obligată pârâta să ia în considerare la calcularea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporurilor menționate în adeverințele nr.501-512 din 12.12.2008 emise de "Arta " C-N și adeverințele nr. 4859/12.12.2008 emise de Primăria comunei, începând cu 14.06.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că reclamantul este beneficiar al pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu 04.06.2007. În luna februarie, respectiv mai 2008, acesta a obținut adeverințele menționate în cererea de chemare în judecată pe care le-a depus la pârâtă, acest lucru rezultând din copia dosarului de pensie.
Din acestea a rezultat că a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global. Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu s-a putut dovedi cu înscrisuri, la stabilirea drepturilor s-a luat în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent, ca și majorările de salarii.
Au fost luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct. 2 si 3 din nr.OUG 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și în Ordinul nr. 680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale".
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverințele anterior menționate, instanța în temeiul art. 87 coroborat cu prev. art. 155 și urm. din Legea nr. 19/2000 a admis acțiunea acesteia și a obligat-o pe pârâtă să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului, cu luarea în calcul a datelor cuprinse în acestea, respectiv a veniturilor suplimentare reprezentate prin acordul global.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtaCasa Județeană de Pensii C, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta arată că, potrivit art. 1 al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În lipsa prejudiciului, solicită să se constate lipsa interesului și, în consecință, solicită admiterea recursului.
Actele nu se prezintă direct în instanță, în acest caz nu este vorba nici măcar despre o tăcere nejustificată, din moment ce nu a regăsit printre actele din dosarul de pensionare aceste adeverințe indicate de instanța de fond.
Pentru ca un spor să poată fi valorificat la calculul punctajului mediu anual, în adeverință trebuie menționat caracterul permanent al sporului, temeiul legal (la data acordării sporului), intervalul de timp, sumele/procentele încasate. Dacă în adeverință sunt precizate mai multe sporuri, sumele aferente fiecărui spor trebuie menționate distinct, la fel și actele normative.
În ce privește sumele în discuție, acestea nu sunt evidențiate distinct.
Potrivit pct. VI al nr.OUG 4/2005, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor de dinainte de 01.04.2001 formele de retribuire în acord, astfel că nu pot fi luate în calcul la recalcularea pensiei.
Solicită să se constate că sporul pentru munca în acord nu făcea parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare (art. 10 din Legea nr. 3/1977), precum și faptul că asupra acestui spor nu se datora contribuția pentru pensia suplimentară (art. 64 din Legea nr. 3/1977).
Potrivit art. 87 al Legii nr. 19/2000, decizia se poate ataca în termen de 45 zile de la comunicare, în caz contrar, potrivit art. 88 decizia rămâne definitivă.
Pârâta mai solicită să se admită excepția de tardivitate pe care o invocă.
În conformitate cu prevederile art. 164, la determinarea punctajelor anuale se au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Conform art. 3 al Legii nr. 49/1992, sporurile cu caracter permanent sunt:
- sporul de vechime în muncă;
- sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de muncă;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.
Astfel, nu au constituit sporuri permanente: sumele pentru ore suplimentare (deoarece orele suplimentare nu sunt o permanență), orele de noapte (nu s-a lucrat în fiecare noapte) care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru muncă sâmbăta și duminica - oficial zile libere, salariul de merit (nu este o permanență), premii, sumele primite de sărbători (de altfel necontributive).
Prin întâmpinare, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului ca nefondat și neîntemeiat, menționând că toate documentele doveditoare cu privire la recalcularea pensiei se află în dosarul nr- din care rezultă că pe perioada lucrată s-a reținut și virat contribuția de asigurări sociale la venitul brut realizat.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Raportat la primul motiv de recurs, Curtea constată că reclamantul nu a depus direct în instanță adeverințele cu care probează veniturile ce solicită a fi luate în calcul la pensie, ci acestea figurează și în dosarul de pensie.
Astfel, de la Arta, reclamantul a depus la dosarul de pensie adeverințele numerotate 321-326 din 20.02.2008 (filele 28-33 dosar fond). Prin răspunsul dat, pârâta recurentă i-a adus la cunoștință că nu se ia în considerare la calculul punctajului mediu anual acordul global.
Ulterior, reclamantul a sesizat instanța prin prezenta acțiune, iar în cursul procesului, reclamantul a depus la dosarul instanței "adeverințele de salariu refăcute conform nr.OUG 4/2005", deci adeverințele nr. 501-512 din 12.12.2008 emise de Arta (filele 89-100 dosar fond), având același conținut ca adeverințele depuse la dosarul de pensie, cu singura deosebire că într-o rubrică separată, se indică diferența dintre salariul de încadrare și venitul brut realizat, în urma operației de scădere între descăzutul și scăzătorul indicați în rubricile 3 și 4.
În același fel s-a procedat cu adeverințele emise de Primăria com., adeverințele cu nr. 179 din 19.05.2008 aflate la dosarul de pensie (filele 34-36 dosar fond) fiind depuse ulterior în instanță, cu același conținut, cu numărul 4859/12.12.2008 (filele 102-109 dosar fond), singurele diferențe de această dată fiind că aceste adeverințe vizează și perioada anilor 1987-1989, ce nu fusese acoperită prin adeverințele depuse la pârâtă și că sunt precizate separat sporul de vechime și sporul de șef de echipă.
Raportat la aceste adeverințe (evident, cele depuse la dosarul de pensie), pârâta nu a răspuns reclamantului pe cale grațioasă, așa cum rezultă din copia dosarului de pensie depus în instanță.
Apare deci ca nefondată susținerea recurentei că ar fi lipsită de interes acțiunea reclamantului, pentru motivul lipsei unui refuz din partea autorității competente.
Refuzul este evident în cuprinsul răspunsului dat de pârâtă (fila 25 dosar fond) și din lipsa acestuia raportat la adeverințele emise de comuna.
Ar fi excesiv de formal a se considera necesară depunerea adeverințelor vizând anii 1987-1989 la pârâtă, precum și a adeverințelor cuprinzând distinct evidențierea sporului de vechime și a celui de șef de echipă, în condițiile în care pârâta și-a exprimat clar poziția de a înlătura de la calcularea pensiei venitul pentru munca în acord, fiind evident că același răspuns l-ar fi primit reclamantul și în raport de aceste adeverințe.
Cât privește obligativitatea precizării distincte a cuantumului fiecărui spor acordat, aceasta nu reiese specific din textul legii (art. 164 și 169 din Legea nr. 19/2000, pct. 28 lit. a) din Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, doar pe cale de interpretare se poate deduce din referirea făcută în textul legii la sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare că aceste sporuri ar trebui menționate distinct, pentru a se putea verifica în raport de fiecare îndeplinirea condițiilor legale. Lipsurile sub acest aspect ale adeverințelor depuse direct la dosarul de pensie au fost suplinite prin adeverințele depuse în instanță, pârâta luând la cunoștință de aceste adeverințe în cursul procesului, având astfel posibilitatea să își exprime poziția procesuală raportat la respectivele sporuri. Față de această situație, se constată din nou caracterul excesiv de formal al solicitării de a se respinge acțiunea reclamantului pentru luarea în considerare a acestor adeverințe la calculul pensiei, pârâta nerăspunzând anterior sub nici o formă sesizării administrative din partea reclamantului și neindicându-i necesitatea depunerii adeverințelor sub o anumită formă, decât în cursul procesului. Această atitudine reflectă un abuz de putere și se impune a fi sancționată prin analizarea adeverințelor depuse direct în instanță, salvgardându-se pe această cale dreptul reclamantului la un proces echitabil sub raportul derulării acestuia într-un termen rezonabil, în lumina prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Considerentele recurentei ce țin de prevederile nr.OUG 4/2005 sunt străine de natura pricinii, întrucât reclamantul a fost pensionat începând cu data de 04.06.2007, situația sa neintrând sub incidența acestui act normativ, ce reglementează recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.
Adeverințele menționate în dispozitivul sentinței cuprind, cu titlu de formă de salarizare, acordul global, spor de vechime, spor șef echipă primite de reclamant.
Luarea în considerare a acestor venituri la calcularea pensiei se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale "b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (); e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Faptul că art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 stipulează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă", iar la alin. 3 se statuează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare" și că art. 10 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că "retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate", nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat". Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de "câștig brut" se includ și sporul pentru muncă în acord, spor de vechime, spor șef echipă.
De altfel, prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale s-a modificat cuprinsul art. 10 din Legea nr. 3/1977, în sensul că "baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza și a următoarelor:
- sporul de vechime în muncă;
- sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de munca;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii."
Or, în mod evident, sporul pentru muncă în acord, sporul de vechime, sporul șef echipă au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar în anul 1988. În raport cu anul 1989, când au fost acordate doar pentru lunile în care s-a realizat venit în acord, se rețin considerentele privind principiul egalității și al contributivității ce guvernează stabilirea și plata pensiilor de stat.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale". Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Art. 64 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, nu are relevanță în soluționarea cauzei, având în vedere că reglementa situația pensiei suplimentare, bazată pe principiul mutualității între persoanele asigurate, neavând aplicabilitate în stabilirea pensiei de stat sub incidența Legii nr. 19/2000 decât pentru o creștere a punctajului potrivit art. 165 din lege, nicidecum pentru înlăturarea de la calculul pensiei a sporului pentru munca în acord.
Cât privește excepția tardivității, invocată prin cererea de recurs, Curtea reține că nu este fondată. Reclamantul a atacat în instanță refuzul pârâtei de a da curs solicitării sale înregistrată la sediul pârâtei cu nr. 67114/28 mai 2008 de a se lua în considerare la calcului pensiei adeverințele emise de Arta și de Primăria com., refuz manifestat prin adresa nr. 67114/11.06.2008. Acțiunea judiciară a fost înregistrată la data de 13 iunie 2008, încadrându-se astfel în termenul prescris de art. 11 alin. 1 lit. b) și c), raportat la art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 48 din 12.01.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red. T/Dact.
4 ex./03.11.2009
Jud. fond: și
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Traian
