Cerere recalculare pensie. Decizia 1840/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1840/R/2009
Ședința publică din data 6 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Traian
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 830 din 30 martie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat din cadrul Baroului C, lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul registratură al instanței, la data de 21 septembrie 2009, fost înregistrată întâmpinare formulată de reclamant și pe care arată reprezentantul acestuia arată că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.830 din 30 martie 2009 Tribunalului Clujpronunțată în dosar nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII C și în consecința a fost obligată pârâta să ia în calcul la calcularea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, sporurile și indemnizațiile menționate în Adeverința nr. 100/235/24.02.2009 emisă de REMAR- începând cu data de 08.10.2008.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a depus la dosarul cauzei Adeverința nr. 100/235/24.02.2009 eliberată de către REMAR- din care rezultă că acesta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, prime și compensații în perioada 1968-2001. Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prevăzute la art. 5 alin. I pct. II și Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri, la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Vor fi luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de 04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct. 2 și 3 din nr.OUG 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și în Ordinul nr. 680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale".
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța, în temeiul art. 87 coroborat cu prev. art. 155 și urm. din Legea nr. 19/2000 a admis acțiunea acestuia și a obligat-o pe pârâtă să ia în calcul sporurile și indemnizațiile cuprinse în adeverința emisă de REMAR-.
Aceste sporuri au fost luate in considerare începând cu data de 08.10.2008 care este data înregistrării cererii de recalculare la Casa Județeană de Pensii C, conform Legii 250/2007.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C în termenul legal, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivare se arată că, potrivit art.164 al Legii nr.19/2000 - legea după principiile căreia s-a făcut recalcularea pensiilor - la determinarea punctajului anual, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977, până la data de 1 ianuarie 1991.
c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
Or, acestea reprezintă "venituri suplimentare la salariul de bază" (sic!).
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În ce privește art.78 alin. 4, consideră recurenta că sumele în discuție sunt realizate înainte ca baza de calcul să devină venitul brut, astfel că sunt contributive; pentru premii nu se datora contribuția conform art.26 din lege; conform art. 10 din Legea nr.3/1977, printre sumele care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, nu se regăsesc și cele pentru munca în acord. Sporul pentru munca în acord nu făcea parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare (art.10 din Legea nr.3/1977), pentru că asupra acestui spor nu se datora contribuția pentru pensia suplimentară (art.64 din Legea nr.3/1977).
Adeverința conține spor de vechime înainte de 01.04.1992, care nu poate fi acordat potrivit art.164 al Legii nr.19/2000, înainte de 01.04.1992 cuantumul sporului fiind enumerat strict de către legiuitor.
Prin întâmpinarea înregistrată la 21 septembrie 2009,reclamantul a solicitat respingerea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii C, ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivare arată că din adeverința nr.100/235/24.02.2009 eliberată de 16 Februarie C-N, a rezultat că în perioada 01.11.1968-31.03.2001, a realizat și beneficiat de venituri lunare suplimentare reprezentând: sporuri, ore lucrate peste programul normal al unității, compensații, sume plătite pentru concedii de odihnă, premii anuale și cele din cursul anului, premii plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime pentru concedii de odihnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc).
n adeverință se precizează de către angajator că aceste venituri suplimentare au făcut parte din baza lunara de calcul pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, în baza căruia angajatori au fost obligați să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut lunar realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul precizează că pe toata perioada menționată în adeverință s-au achitat lunar cotele de CAS, inclusiv contribuția la pensia suplimentară, fiind indicate temeiurile legale în baza cărora au fost acordate aceste venituri lunare.
Prin Legea nr.49/1992 - care a modificat prevederile art.1 din Decretul nr. 389/1972 a fost menținuta plata CAS-ului la bugetul statului, fiind modificat doar cuantumul procentelor privind plata CAS-ului.
În sensul mai sus precizat au statuat și prevederile Ordinului nr. 680/2007 și ale Legii nr. 250/2007 care au modificat și completat prevederile art. 23 si art. 78 din Legea nr.19/2000.
Conform prevederilor Ordinului nr.680/2007 prin sintagma "venitul brut realizat lunar" se înțelege venitul brut în bani, reprezentând:
a) salariile de baza brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar
b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub forma de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
e) premiile anuale și cele din cursul anului acordate sub diferite forme, altele decât participarea salariaților la profit;
f) sume plătite conform legii sau contractelor colective de munca (al 13-1ea salariu, prime de vacanță, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase, etc.),
l) alte sume acordate potrivit legii.
Susținerea paratei Casa de Pensii C - conform căreia premiile și sporul pentru munca în acord nu făceau parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare - art. 64 din Legea nr.3/1977 - nu are suport legal. Art. 64 din Legea nr. 3/1977 - se referă la pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între persoanele asigurate care au contribuit în acest scop cu 2% (sau 4%) din retribuția tarifară de încadrare.
În drept, reclamantul intimat invocă prevederile Legii nr. 19/2000 modificată și completată, Decretul nr.389/1972, Legea nr.65/1965, Legea nr. 57/1974, Decretul nr. 46/1982, Ordinul nr. 687/2006, art. 7, Ordinul nr. 680/ 2007, Legea nr.250/2007.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Adeverința nr. 100/- cuprinde, cu titlu de drepturi salariale, acordul global, ore suplimentare, ore noapte, venituri pentru muncă în regie, sume plătite pentru concediul de odihnă, premii, sume pentru deplasări, spor vechime, spor specific, spor conducere, obligații primite de reclamant.
Luarea în considerare a acestor venituri la calculul pensiei se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale "b)egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; e)contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Faptul că art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 stipulează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991 ) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă", iar la alin. 3 se statuează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare" și că art. 10 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că "retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate", nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat". Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de "câștig brut" se includ și veniturile salariale cuprinse în adeverința depusă la dosarul de fond, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale". Chiar dacă, în mod evident, așa cum arată și recurenta, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Nu poate fi reținută afirmația recurentei că asupra premiilor nu s-a reținut contribuția de asigurări sociale față de prevederile art. 26 din Legea nr. 19/2000, având în vedere că aceste venituri au fost realizate până în anul 2001, or Legea nr. 19/2001 a intrat în vigoare în anul 2001, astfel încât plata contribuției de asigurări sociale s-a realizat, în raport de aceste premii, în baza art. 1 din Decretul nr. 389/1972, citat mai sus.
Art. 64 din Legea nr. 3/1977, invocat de asemenea în cererea de recurs, nu are relevanță în soluționarea cauzei, având în vedere că reglementa situația pensiei suplimentare, bazată pe principiul mutualității între persoanele asigurate, neavând aplicabilitate în stabilirea pensiei de stat sub incidența Legii nr. 19/2000.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.proc.civ.
Va obliga pârâta recurentă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, onorariu avocațial achitat de reclamantul intimat, conform chitanței depuse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 830 din 30.03.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.T/.
4 ex./02.11.2009
Jud.fond: și
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Traian
