Cerere recalculare pensie. Decizia 2016/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8058/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2016/
Ședința din ședința publică de la 31.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER:
*******************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5417 din data de 02.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15.102/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-reclamantă a formulat concluzii scrise, înregistrate la dosar la data de 20.03.2009, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constatând că prin cererea de recurs s-a solicitat, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod proc. civilă, ca judecata să aibă loc și în lipsa părților, constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
După ce instanța a rămas în pronunțare, dar nu înainte de sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă reprezentantul avocat al intimatei-reclamante, care depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.5417 din data de 02.09.2008, pronunțată în dosarul nr.15102/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului ().
A obligat intimata să emită ă nouă decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie alereclamantei, prin luarea în considerare și a tuturor veniturilor suplimentare, evidențiate în adeverința nr.3302/16.10.2007 emisă de PROIECT B -
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarele, în fapt și în drept:
Conform mențiunilor din adeverința nr. 95/31/137/14.12.2007 emisă de PROIECT -, reclamanta, în perioada 30.10.1974 - 01.08.1990, a obținut venituri suplimentare ce au avut caracter permanent care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, angajatorul fiind obligat să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 asupra câștigului brut realizat al salariatului, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Tribunalul a reținut că, deși reclamanta solicitat intimatei recalcukarea drepturilor de pensie pe baza actelor doveditoare, prin cererea înregistrată la 31.01.2008, intimata nu a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale acesteia cu valorificarea veniturilor obținute rezultate din înscrisurile doveditoare, încălcând astfel principiului contributivității prev. de art.2 lit.e din Legea nr. 19/2000.
Având în vedere că art. 78 din Legea nr. 19/2000 stipulează că: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" și reținând refuzul nejustificat al intimatei de a soluționa o cerere de asigurări sociale, tribunalul aao bligat-o pe pârâta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, prin valorificarea veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.3302/16.10.2007, emisă de PROIECT -
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa de Pensii a Municipiului (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta susține că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art. 304 pct.4 Cod pr.civilă ), sentința civilă fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct.9 Cod pr.civilă).
Precizează că motivul de casare prevăzut de art.304 pct.4 Cod pr.civilă are în vedere depășirea de către judecători a atribuțiilor conferite prin legi, incursiunea lor în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Referitor la veniturile obținute de intimată, conform adeverințelor emise, recurenta învederează că, potrivit literaturii juridice de specialitate, normele juridice se clasifică, după sfera aplicării lor, în norme generale și norme speciale.
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept și că în domeniul drepturilor de asigurări sociale Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun (specialia generalibus derogant). Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special și întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, ca fiind de strictă interpretare.
Prin urmare, avându-se în vedere că, potrivit OUG nr. 4/2005(aprobată prin Legea nr. 78/2005), norma juridică ce are caracter special, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire care nu au avut caracter permanent și că obligarea recurentei la emiterea unei decizii, cu luarea în calcul a sporurilor menționate în adeverințele nr.191/10.03.2005 și nr.2353/2005 este netemeinică și nelegală, prin aceea că instanța de fond a încălcat principiul juridic, conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, invocă dispozițiile art. 304 pct.4 și pct.9 și art. 3041Cod proc. civilă, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.19/2000 și OUG nr. 4/2005.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul de recurs (filele 15 - 17 și 21 - 23), intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate de recurenta-pârâtă în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate de intimata-reclamantă, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-reclamantă a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.3302/16.10.2007, eliberată de PROIECT B - (aflată la filele 3 - 6 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și cu titlu deprime,venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-reclamantă la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri înacord globalșiprime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-pârâtă în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta, încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Totodată, Curtea apreciază că sunt eronate și acele susțineri ale recurentei-pârâte, în sensul că dispozițiile OUG nr.4/2005 ar reprezentanorma specială,în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, care ar reprezentanorma generală.
Nu este vorba, în speță, despre aplicabilitatea normelor juridice speciale, în raport de normele juridice generale, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative, fiind la îndemâna legiuitorului să modifice și să completeze actele normative, ulterior emiterii lor, în raport de necesitățile socio-economice și de voința politică.
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
În sprijinul celor reținute mai sus, apreciază Curtea, vin tocmai argumentele formulate de către recurentă în cuprinsul cererii de recurs, referitoare laprincipiulspecialia generalibus derogant-latin exprimând regula potrivit căreia dispozițiile speciale derogă de la cele generale, în vreme ce acestea din urmă nu sunt susceptibile să deroge de la cele dintâi.
Așadar, Curtea reține că cele două acte normative au același domeniu de aplicare, și anume, domeniul pensiilor stabilite în sistemul public, iar sfera de aplicare a OUG nr.4/2005, fiind mai mică decât sfera de aplicare a Legii nr.19/2000, se suprapune, într-o oarecare măsură, sferei legii-cadru, ordonanța menționată nefăcând însă decât să completeze dispozițiile acestei legi.
Este adevărat că sfera de aplicare a dispozițiilor OUG nr.4/2005 este mai restrânsă decât sfera de aplicare a legii-cadru, însă ea se suprapune, practic, peste o parte din sfera de aplicare a legii menționate, fiind, într-o oarecare măsură una și aceeași sferă de aplicare.
Ca urmare, Curtea consideră că, în ceea ce privește analiza dispozițiilor OUG nr.4/2005, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, nu se regăsește principiulspecialia generalibus derogant,întrucât nu este vorba despre norme cu caracter special, ce sunt derogatorii de la normele juridice cu caracter general, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative din același domeniu, OUG nr.4/2005 nefâcând decât să completeze dispozițiile legii-cadru.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Cât privește criticile formulate de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, în sensul că judecătorii și-ar fi depășit atribuțiile ce le sunt conferite prin legi și că, prin sentința pronunțată de instanța de fond, s-ar fi efectuat incursiunea în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public, Curtea apreciază că și aceste critici sunt nefondate, astfel că le va înlătura ca atare.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține că prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și că nu se poate reține că s-ar fi realizat o imixtiune în atribuțiile conferite prin lege altor autorități ale statului, câtă vreme dispozițiile art.155 alin.1 lit. f din Legea nr.19/2000 prevăd că: "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: -modul de stabilire și de plată a pensiilor -,text căruia se circumscrie și situația reglementată de dispozițiile art.95 privind recalcularea drepturilor de pensie, care în alin.2 prevede că:"Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.".
De asemenea, la formularea tuturor considerentelor expuse mai sus, Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Apreciind toate criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.5417 din data de 02.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.15.102/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 29.04.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Bodea Adela Cosmina
Judecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
