Cerere recalculare pensie. Decizia 2028/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- (8646/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2028/
Ședința publică de la 31.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER:
*******************************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6485 din data de 21.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.19.979/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimata-contestatoare, personal, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimata-contestatoare a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 28.01.2009, după care,
Președintele completului procedează la verificarea identității intimatei-contestatoare, care prezintă cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata-contestatoare, personal, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
În temeiul art.150 Cod procedură civilă, Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.6485 din data de 21.10.2008, pronunțată în dosarul 19979/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a -a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea precizată formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului
A obligat intimata la recalcularea drepturile de pensie prin valorificarea mențiunilor din adeverința nr.984/14.03.2008 emisă de B -, începând cu 01.09.2005.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că petentei-contestatoare i s-a deschis dreptul la pensie la data de 01.03.1996, conform mențiunilor din copiile deciziilor de recalculare, depuse la dosar.
Prin urmare, contestatoarea este beneficiara procesului de recalculare reglementat de OUG nr. 4/2005, începând cu data de 1.09.2005, în raport de dispozițiile HG nr. 733/2005.
Prin decizia nr. -/30.08.2005 emisă de Casa de Pensii Sector 6, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr, 78/2005, coroborate cu prevederile HG nr. 1550/2004 și HG nr. 1456/2005, începând cu data de 1.12.2005, fiind stabilit un punctaj mediu anual recalculat în valoare de 1,72804 puncte.
Prin decizia nr. -/01.- emisă de Casa de Pensii Sector 6, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005, coroborate cu prevederile HG nr. 1550/2004 și HG nr. 1456/2005, începând cu data de 1.12.2005, fiind stabilit un punctaj mediu anual recalculat în valoare de 1,75748 puncte.
Tribunalul a reținut că intimata nu a făcut dovada faptului că în calculul drepturilor de pensie nu au fost valorificate veniturile suplimentare evidențiate în adeverința menționată în cererea introductivă, acestea nefiind indicate în anexele deciziei de recalculare emisă la 01.10.2008, de la filele 35-38 din dosar.
Din copia adeverinței nr. 984/14.03.2008 emisă de SC SA, depusă în copie la filele 2-9 din dosar, a rezultat că partea contestatoare a
Fost angajata societății emiterea adeverinței și a realizat venituri suplimentare cu titlu de acord global și prime, care au făcut parte din fondul de salarii pentru care SC SA, a reținut și plătit CAS, conform legislației în vigoare la acea dată.
Tribunalul a mai avut în vedere și prevederile art. 4, art. 7 alin.3 și 5 din OUG nr. 4/2005, art. 2 lit.e, art. 78, art.86, art. 95. art. 169 din Legea nr. 19/2000, HG nr. 1550/2004, apreciind că veniturile suplimentare evidențiate în adeverință trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale, din perioada în care aceste venituri au fost realizate, diferă de cel din prezent, pentru că altfel scopul declarat al procesului de recalculare, astfel cum este menționat în preambulul OUG nr. 4/2005 și anume respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșiri la pensie",nu ar mai fi realizabil, iar în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului (), criticând-o pentru nelegalitate netemeinicie.
Recurenta, referitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de către contestatoare, solicită respingerea acțiunii și învederează instanței de control judiciar că mențiunea de la punctul VI din Anexa la OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că"nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bazăde tarife sau cote procentuale -.".
Arată că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat - Legea nr.19/2000 -, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor acestei legi.
Precizează că potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977, se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. Mai arată că, de asemenea, legiuitorul a statuat ca la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, să se aibă în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Recurenta concluzionează că, din cele menționate anterior, rezultă că, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Astfel, susține că veniturile suplimentare, obținute de către contestatoare nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor de predare a lucrărilor, pentru care salariații își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12, din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Apreciază că această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile, care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborate cu prevederile Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global,primeleocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Tocmai de aceea, arară recurenta, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, astfel că orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Precizează că, mai mult, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG Nr. 4/2005.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 si pct.9 și ale art.3041Cod procedura civila, precum și normele de drept substanțial ale Legii nr.49/1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislația de asigurări sociale și ale Legii nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare.
Prin întâmpinarea formulată (filele 7 și 8 din dosarul de recurs), intimata-contestatoare a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimata-contestatoare a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverința nr.984/14.03.2008 emisă de B - (aflată la filele 2 - 9 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute în sistemul de retribuire înacord global, cât și cu titlu deprime, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățită intimata-contestatoare la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu de venituri în acord global șiprime.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta-intimată încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate în sistemul de acord global nu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Apreciind că toate criticile recurentei-intimate sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura, ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6485 din data de 21.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.19.979/3/AS/2008 în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex. / 29.04.2009
Jud.fond: ;
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
