Cerere recalculare pensie. Decizia 2186/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 483/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2186R
Ședința publică de la 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ignat Silvia Georgiana
JUDECĂTOR 2: Călin Dragoș Alin
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr. 6610 din data de 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 11.03.2009, de către intimat, întâmpinare, în dublu exemplar. De asemenea, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, cât și prin conținutul întâmpinării s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr. 6610 din 28.10.2008, pronunțată în dosarul -, Tribunalul București - Secția a -a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale dmis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B si a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare, prin care să recalculeze pensia cuvenită reclamantului, retroactiv, cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare evidențiate în adeverința nr. 203/25.11.2004 emisă de INTEC SA si adeverința nr. 06/11.02.2008 emisa de SC SA.
Cererea de recalculare nu a fost soluționată de pârâtă, aceasta motivând că cererea nu poate fi luată în considerare la recalcularea pensiei întrucât sumele suplimentare cu caracter permanent nu pot fi luate în calcul.
Față de apărările formulate de pârâta în sensul ca veniturile realizate in sistemul de retribuire in acord global nu au caracterul de sporuri permanente în înțelesul Legii nr. 19/2000 cu modificările si completările ulterioare și prin urmare nu fac parte din baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei tribunalul urmează să analizeze și să se pronunțe dacă veniturile respective trebuia sau nu să fie incluse in calculul pensiei.
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Prin art. 1 din Decretul nr. 389/1972 ce privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Tribunalul a mai reținut că, potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența sociale - dreptul comun în materie -, în perioada în care reclamantul și-a desfășurat activitatea - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzute de lege.
Acest principiu este reiterat în Legea nr. 19/2000 prin art. 2 care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
In condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale era și este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat tribunalul apreciază că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg om acesta car nu-i respectă pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că pe de o parte nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la editarea acestuia iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin urmare pârâta trebuia, în considerarea adeverințelor eliberate de foștii angajatori, care asumându-și răspunderea a confirmat faptul că a plătit contribuția de asigurări sociale în raport si de veniturile suplimentare realizate ie salariat, să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-a tăcut dovada plații contribuțiilor de asigurări sociale.
Având în vedere cele expuse și dispozițiile art. 87 și art. 155 lit. f din Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare tribunalul va obliga pârâta să recalculeze pensia reclamantului, urmând ca la stabilirea drepturilor cuvenite acestuia sa ia in considerare veniturile evidențiate în adeverințele nr. 203/25.11.2004 de INTEC SA și nr. 06/11.02.2008 emisă de.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Recurenta susține, în fapt, că petentului i s-au recalculat drepturile de pensie ținându-se cont de toate actele depuse la dosarul de pensie, mai puțin adeverințele sus menționate deoarece acestea cuprindeau sporuri de acord si prime ce nu fac obiectul OUG nr. 4/2005. Recurenta susține că, in mod greșit, instanța de fond a dispus emiterea unei noi decizii prin care sa-i fie luate in considerare sporurile de acord menționate in adeverința emisa mai sus.
Referitor la perioada in care reclamantul a lucrat in acord global, art. 164 din Legea nr. 19/2000 (care reia prevederile art. 10 din Legea nr. 3/1977, modificate si completate prin art. 10 din Legea nr. 49/1992) prevede ca la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete si sporurile permanente, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor înregistrate in carnetul de munca.
Veniturile realizate in acord global reprezintă venituri temporare, fara caracter permanent si care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare (nefiind înscrise in carnetul de munca), astfel incat nu pot fi luate in calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Astfel, art. 4 din Legea 2/1983 reglementa lucrul in "acord global "Sistemul de retribuire asigura cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficientei economice, precum și repartizarea echitabila a veniturilor provenite din munca, un raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.
Forma de retribuire în acord global se extinde și se generalizează în toate unitățile economice.
Pe lângă retribuția tarifara, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabila a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege."
La calculul drepturilor de pensie, întotdeauna s-a avut in vedere respectarea principiului egalității atât pentru persoanele care prin munca lor au depășit producția planificata, cat si pentru situația nerealizării producției planificate (in acest caz, retribuția diminuându-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retribuția stabilita prin contractul de munca.
Acesta este si motivul avut in vedere de către legiuitor când nu a încadrat veniturile suplimentare obținute in sistem de acord global in categoria sporurilor cu caracter permanent.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 si art. 304 indice 1 din Codul d e Procedura Civila si cele ale nr.OUG 4/2005.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că înregistrat la Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurări Sociale, sub nr-, acțiunea împotriva Casei de Pensii a Municipiului B, solicitând instanței sa dispună obligarea paratei sa emită o decizie de recalculare a drepturilor mele de pensie,cu luarea in considerare a tuturor drepturilor de natura salariala,care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Intimatul a precizat ca a depus adeverința nr. 06/11.02.2008 emisa de SA, cuprinzând veniturile suplimentare cu caracter permanent pe care le-am realizat in perioada 01.05.1991-01.06.2002, acestea constituind baza de calcul a contribuției mele de asigurări sociale si care implicit trebuie avute in vedere si la calcularea drepturilor mele de pensie.
Prima instanța a reținut ca, raportat la dispozițiile legale indicate, veniturile realizate cu titlu de acord, CO, CM si prime trebuie luate in considerare la determinarea punctajului mediu anual si a pensiei, ca prestație de asigurări sociale, întrucât aceste sume, așa cum rezulta din adeverința nr. 06/11.02.2008, au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale. Instanța a mai reținut ca o soluție contrara ar reprezenta atât o încălcare a dispozițiilor legale,cat si o încălcare a principiului contributivității, consacrate de articolul 2 lit. e din Legea nr. 19/2000. Ca atare, s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul recurentei-pârâte Casa de Pensii a Municipiului B este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
La stabilirea drepturilor de pensie cuvenite intimatei reclamante, recurenta parata nu a valorificat sumele încasate ca urmare a salarizării în acord global înscrise în adeverințele nr. 203/25.11.2004 de INTEC SA și nr. 06/11.02.2008 emisă de.
Veniturile realizate in sistem de acord global, precum si celelalte venituri suplimentare trebuie luate in considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat. Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupracâștigului brut realizat de personalul lor salariat.Se observa, așadar, ca pentru toate aceste sume angajatorii calculau si virau contribuții de asigurări sociale, aspect confirmat si de catre angajatorul emitent al adeverinței din cauza de fata.
O data retinut acest aspect, se cuvin a fi precizate dispozitiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit carora "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Acest principiu este dezvoltat in dispozitiile urmatoare din acelasi act normativ, in sectiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportareasalariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile,sau, după caz, avenitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 alin. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005 legiuitorul se abate de la principiul contributivitatii pe care îl afirmase categoric in Legea nr.19/2000 si precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței. Acesteapot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, în anexa 1 OUG nr. 4/2005 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționata pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
In aceeași Anexa a OUG nr. 4/2005, la pct. IV, legiuitorul optează pentruluarea in calcula oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative in vigoare in diverse perioade, evidențiate împreuna cu salariile aferente in statele de plata si pentru cares-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.
Apreciem că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adica cele de la art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fata de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecința nerealizarii scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Formele de retribuire in acord si celelalte venituri mentionate in adeverinta in cauza nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul a pensiilor care, conform art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale, or acestea se stabileau si se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Sintetizand, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legea nr. 19/2000, este construita in jurul acestui principiu fundamental, si anume ca orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, solutia trebuie sa fie aceeasi, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii in discutie intre casele de pensii si instantele judecatoresti sunt generate de inconsecventa legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma in art. 2 al legii cadru principiul contributivitatii, mai sus mentionat.
Pe de alta parte, acelasi legiuitor limiteaza fara nicio justificare rezonabila aplicarea acestui principiu, in cuprinsul OUG nr. 4/2005, inlaturand din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obtinute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv ca nu ar fi avut caracter permanent. Tot in OUG nr. 4/2005 se recunoaste posibilitatea valorificarii unor venituri, in masura in care pentru acestea s-au achitat contributiile de asigurari sociale.
Instanta apreciaza ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul ca statul si-a incasat drepturile la momentul cuvenit, iar cand vine randul asiguratilor sa primeasca o contraprestatie din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzatoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre parti.
Prin urmare, in prezenta acestei dualitati de reglementare, revine instantei judecatoresti sarcina de a hotari ca principiul contributivitatii afirmat in art. 2 din Legea nr. 19/2000 si dezvoltat in art. 78 alin. 1 din acelasi act normativ primeaza si ca, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au facut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce priveste Decizia nr. 736/2006 prin care Curtea Constitutionala, ce produce efecte partes litigantes, a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct. VI din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, considerentele acesteia nu susțin motivele de recurs formulate de Casa de Pensii a Municipiului
Astfel, se arata in aceasta decizie ca "noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie. În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești."
Prin aceasta interpretare Curtea Constitutionala confirma faptul ca dispozitiile punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005 nu exclud, de plano, posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv la acest punct si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileste de catre instanta de judecata, in functie de includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale.
Or, tocmai aceste aspecte constituie obiectul analizei si interpretarii instantei de fond, care a apreciat ca se impune valorificarea acestor venituri suplimentare, deși sunt exceptate expres de pct. VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, întrucât angajatorul a atestat ca pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Așadar, în mod legal și temeinic, cu luarea în considerare a tuturor probelor administrate în cauză, prima instanță a stabilit că și aceste venituri trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în aplicarea cu prioritate a dispozițiilor cu valoare de principiu în materie, astfel că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.6610 din data de 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
tehnored.
2.ex./23.04.2009.
Jud. fond:
Fl.
Președinte:Ignat Silvia GeorgianaJudecători:Ignat Silvia Georgiana, Călin Dragoș Alin
