Cerere recalculare pensie. Decizia 2354/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(631/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2354/
Ședința publică din data de 09 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Luissa Udrea
JUDECĂTOR 2: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7472 din 02 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 23423/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata contestatoare -, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata contestatoare, personal, lipsind recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata contestatoare, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 01.04.2009, precum și faptul că recurenta intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata contestatoare, personal, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.7472/2.12.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea precizată formulată de contestatoarea,în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B; a fost obligată intimata să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, conform OUG 4/2005, prin valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând "acord"evidențiate în adeverința nr.AS 667/10.06.2008 emisă de SC SA, începând cu 1.12.2005, punctajul rezultat urmând a fi avut în vedere la recalcularea pensiei conform OUG 19/2007, începând cu 1.07.2007; a fost respinsă acțiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, contestatoarei i s-a deschis dreptul la pensie la data de 01.04.1997, conform mențiunilor din copia deciziei de pensionare nr.-/03.04.1997 emisă de Oficiul de Pensii Sector 1, fiind beneficiara procesului de recalculare reglementat de OUG nr.4/2005, începând cu data de 1.12.2005, în raport de dispozițiile HG nr.1456/2005.
Prin decizia nr.-/30.11.2005 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate, începând cu data de 01.12.2005, în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, coroborate cu prevederile HG nr.1550/2004 și ale HG nr.1456/2005, fiind determinat un punctaj mediu anual de 1,90401 puncte.
Prin decizia nr.-/1.07.2007 emisă de Casa de Pensii Sector 1, drepturile de pensie ale contestatoarei au fost recalculate, conform OUG nr.19/2007, începând cu data de 01.07.2007, fiind stabilit un punctaj mediu anual în valoare de 1,92108 puncte.
Contestatoarea a formulat cererea de recalculare a pensiei înregistrată sub nr.-/12.06.2008 la Casa Locală de Pensii Sector 1, conform copiei bonului de înregistrare atașat la dosar, însă, intimata nu a făcut dovada soluționării cererii de recalculare, în termenul prevăzut de art. 86 din Legea nr. 19/2000, aplicabil în cauză conform art. 7 alin.5 din OUG nr. 4 2005, în care cererea trebuia soluționată, cu toate că a fost citată în acest sens, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare.
Astfel, instanța de fond a considerat că, în procedura de recalculare a drepturilor de pensie, veniturile suplimentare reprezentând acord evidențiate în adeverința nr.AS 667/10.06.2008 emisă de SC SA, trebuiau luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru următoarele motive:
Potrivit mențiunilor din adeverința nr.AS 667/10.06.2008 emisă de SC SA, contestatoarea a realizat venituri din acord, care au fost plătite din fondul de salarii, forma de retribuire în acord global a avut caracter permanent, înțelesul Legii nr.49/1992 iar societatea a calculat și virat CAS aferentă fondului de salarii, conform art.1 din Decretul nr. 389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.
Prin urmare, valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând acord, indicate în adeverință, este posibilă, în temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr.4/2005, și este în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr.19/2000.
Conform dispozițiilor art.7 alin. 3 din OUG nr.4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr.78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Potrivit dispozițiilor art.7 alin. 5 din OUG nr. 4/2005, cererile prevăzute la alin. (3) se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art.3, cu respectarea termenului general de prescripție.
În consecință, veniturile suplimentare reprezentând acord evidențiate în adeverința nr.AS 667/10.06.2008 emisă de SC SA, trebuiau valorificate în calculul punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, pentru că, potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Veniturile suplimentare menționate în adeverință, la rubrica acord, trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care aceste venituri au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că altfel, scopul declarat al procesului de recalculare, astfel cum este menționat în preambulul OUG nr.4/2005, și anume respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", nu ar mai fi realizabil iar în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Având în vedere și dispozițiile art. 2 lit. e, art. 78, 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, OUG nr. 4/2005 și HG nr. 1456/2005, instanța de fond a dispus obligarea intimatei să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei, conform OUG nr.4/2005, prin valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând "acord" evidențiate în adeverința nr. AS 667/10.06.2008 emisă de SC SA, începând cu 1.12.2005.
Întrucât, începând cu data de 01.07.2007, punctajul mediu anual în raport de care s-a determinat pensia cuvenită contestatoarei, a fost calculat conform OUG nr. 19/2007, având la bază punctajul mediu anual determinat conform OUG nr. 4/2005, întrucât, ca urmare a pronunțării prezentei sentințe, valoarea punctajului mediu anual conform OUG nr. 4/2005 se va modifica, în mod retroactiv, începând cu data de 1.12.2005, intimata va avea obligația de a ține cont de noua valoare a punctajului mediu anul stabilit începând cu data de 1.12.2005 și de a-l utiliza în procedura de determinare a punctajului mediu anual, conform OUG nr. 19/2007, începând cu data de 1.07.2007.
În ceea ce privește celelalte cereri, instanța de fond le-a respins, deoarece intimata a valorificat în calculul punctajului mediu anual sporul de vechime în forma prevăzută de lege, care, în mare parte, îi este mai favorabil decât cel menționat în adeverință.
Astfel, în perioada 01.01.1982-01.01.1983 intimata a utilizat un spor de vechime de 7% deși în adeverință este menționat sporul de 5%, în perioada 01.09.1983-01.09.1985 a utilizat sporul de vechime de 12% deși în adeverință este menționat doar 9% iar începând cu data de 01.01.1986 până în luna decembrie 1989(ultima dată la care sunt evidențiate venituri în adeverință),
s-a utilizat sporul de vechime de 15% și nu de 12% cât era menționat în adeverință.
S-a constatat că intimata a procedat în mod legal, față de dispozițiile prevăzute în anexa OUG nr. 4/2005, pct. 1, conform cărora pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000, și în consecință nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe. Acesta este motivul pentru care, deși, în perioada 01.01.1983-01.09.1983, sporul de vechime din adeverință este menționat ca fiind de 9% i s-a valorificat în procent de 7%. Or, în condițiile în care, în cea mai mare măsură, valoarea sporului de vechime, valorificat conform legii, este mai favorabilă decât cea prevăzută în adeverință, nu s-a dispus în sensul utilizării sporului de vechime din adeverință, deoarece s-ar fi ajuns la stabilirea unui punctaj mediu anual mai mic decât cel determinat chiar de intimată.
În termen legal, împotriva acestei sentințe a formulat recurs motivat, întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.4,9, 3041Cod procedură civilă, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
La determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar să se valorifice pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Veniturile în acord global și primele, obținute de reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art. 12, din Legea nr.57/1974, privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumera indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr. 92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și prin urmare nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art. 164, alin.1, din Legea nr. 19/2000.
Tocmai de aceea, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie. De aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Mai mult, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care prin Decizia nr. 736/2006, s-a exprimat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG Nr. 4/2005.
Pentru motivele expuse, solicită recurenta admiterea recursului, respingerea acțiunii reclamantei neîntemeiată și nelegală.
La data de 1.04.2009, prin Serviciul Registratură al Curții a depus întâmpinare intimata-reclamantă, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței civile pronunțate de instanța de fondca temeinică și legală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile recurate, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.
Recursul declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului a fost găsit nefondat întrucât, Curtea observă că prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile legislației asigurărilor sociale atunci când a obligat intimata să emită o nouă decizie prin care să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie și a veniturilor obținute în sistemul acord global, dovedite prin adeverința eliberată de către fostul angajator.
Curtea nu poate primi susținerile recurentei, în sensul că veniturile obținute în sistem acord global nu pot face parte din baza de calcul a pensiei, întrucât acordul global a fost un mod de salarizare specific domeniului de activitate în care a lucrat reclamanta, având deci un caracter permanent.
Aceste drepturi salariale (acord și prime) erau incluse în câștigul brut realizat de personalul salariat, iar angajatorii erau obligați să verse pentru acestea o contribuție de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat.
De vreme ce s-a făcut dovada că pentru aceste venituri s-a achitat contribuția de asigurări sociale, Curtea apreciază că acestea pot fi incluse în baza de calcul a pensiilor, în conformitate cu principiul contributivității reglementat de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000.
A accepta punctul de vedere al recurentei ar însemna a se crea discriminări între persoanele care au contribuit cu aceeași sumă la bugetul asigurărilor sociale.
Totodată, Curtea mai reține că, deși veniturile obținute în acord global nu sunt prevăzute expres în categoria sporurilor cu caracter permanent, totuși acestea trebuie avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, în raport de prevederile art.2, art.4 alin.3 și 4 din OUG nr.4/2005, de vreme ce au făcut parte din fondul de salarii pentru care s-au achitate contribuțiile de asigurări sociale, iar legea dă posibilitatea luării în considerare a tuturor sporurilor de această natură, probate nu numai prin înscrierea lor în carnetul de muncă, ci și cu adeverințele emise de angajatori, conform art.164 din Legea nr.19/2000.
Recurenta face trimitere prin motivele de recurs și la Decizia nr.736/24.10.2006 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005, a Curții Constituționale (excepție respinsă).
Ori, unul din argumentele de respingere a excepției avute în vedere de Curtea Constituțională, a fost și acela că "În mențiunea criticată pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești".
În altă ordine de idei, din examinarea sentinței recurate, rezultă că Tribunalul a soluționat o contestație la decizia de pensionare a intimatei-reclamante, competența de soluționare a acestei contestații aparținând Tribunalului conform art.155 alin.1 lit.d și f din Legea nr.19/2000.
În raport de actul juridic dedus judecății - decizia de pensionare nr.-/3.04.1997 și dispoziția legală citată în precedent, nu se poate susține cu temei de către recurentă, că Tribunalul și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, și că ar fi imixtionat atribuțiile altei puteri, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Față de cele reținute, apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 din același cod, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.7472/2.12.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-contestatoare -.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
30.04.2009
Jud.fond:
Președinte:Elena Luissa UdreaJudecători:Elena Luissa Udrea, Liviu Cornel Dobraniște
