Cerere recalculare pensie. Decizia 2491/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.8836/2008
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2491/
Ședința publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6204 din data de 08.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.18079/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-reclamantă personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus întâmpinare prin serviciul "registratură" al secției la data de 01.04.2009 de către intimata-reclamantă, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse.
Curtea procedează la identificarea intimatei-reclamante, aceasta legitimându-se cu Seria -.- eliberată de către Secția nr.15 la data de 04.08.1998.
Intimata-reclamantă arată că nu are cereri, chestiuni prealabile, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimata-reclamantă solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, conform motivelor dezvoltate în întâmpinare, cu consecința menținerii în tot a hotărârii judecătorești recurate ca fiind temeinică și legală. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data 14.05.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.18079/3/AS/2008, reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, solicitând obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor și sporurilor obținute și specificate în adeverința nr.4884/28.06.2007 emisă de SA.
Prin sentința civilă nr.6204/08.10.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamanta și a obligat pârâta Casa de Pensii a Municipiului B să emită o decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.09.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverința nr.4884/28.06.2007 emisă de SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, din cuprinsul adeverinței nr.4884/28.06.2007 emisă de SA, că reclamanta a fost angajata societății emitente în perioada 1963-1994 și a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, venituri cu caracter permanent pentru care s-au virat contribuțiile la bugetul de stat.
Aceste venituri nu au fost luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie prin buletinul de calcul nr. -/01.07.2005.
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000.
In aceste condiții, Tribunalul a considerat că veniturile suplimentare menționate în adeverință trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității instituit de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, conform art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs la data de 27.11.2008 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 18.12.2008 sub nr-.
Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă și dispozițiile art.3041Cod pr.civilă, recurenta-pârâtă susține nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
Arată recurenta-pârâtă că este greșită dispoziția tribunalului dea se recalcula drepturile de pensie ale intimatei-reclamante cu luarea în calcul a veniturilor suplimentare reprezentând acord global, câtă vreme pct.VI din anexa OUG nr.4/2005 stabilește în mod expres că acestea nu sunt luate în calculul punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Această prevedere este, de altfel, în concordanță cu prevederile legii cadru în materia asigurărilor sociale de stat, respectiv Legea nr.19/2000.
În esență, recurenta-pârâtă susține că potrivit prevederilor art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977 se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 salariile brute. Legea prevede și faptul că, la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Prin urmare, la determinarea punctajelor medii anuale se pot valorifica, pe lângă salarii, sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Veniturile salariale în acord global sunt temporare și fără caracter permanent, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, nu sunt înscrise în carnetul de muncă, astfel încât nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie. Aceste venituri reprezintă o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor, de predarea lucrărilor de cercetare științifică pentru cei care își asumau răspunderea de finalizare și realizare, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii. Spre deosebire de acestea, sporurile reprezintă sume de bani acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Această diferențiere, pretinde recurenta-pârâtă, rezultă clar din dispozițiile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976 care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborat cu Ordinul nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global, primele ocazionale și premiile nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale conform art.164 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Tocmai de aceea, arată recurenta-pârâtă, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie, orice interpretări extinctive contravenind legii. De altfel, OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale care prin decizia nr.736/2006 și-a exprimat poziția cu privire la dispozițiile de la pct.VI din Anexa la OUG nr.4/2005.
Nu pot fi invocate hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul admiterii cererii, întrucât nu au relevanță în cauză,în sistemul de drept românesc precedentul judiciar neconstituind izvor de drept.
La data de 01.04.2009, intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Deși se invocă motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă, în realitate se formulează numai critici care țin de interpretarea și aplicarea greșită a legii, astfel încât recursul va fi analizat numai din această perspectivă.
Recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului Bai nvocat art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând în esență că tribunalul a aplicat și interpretat greșit textele de lege incidente în cauză, respectiv normele Legii nr.19/2000 și ale OUG nr.4/2005 care nu au încadrat veniturile suplimentare obținute în sistem de acord global în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Așadar, pornind de la situația de fapt potrivit căreia reclamantei i-a fost acordată pensie pentru limită de vârstă începând cu 11.05.1995, recalculată în baza OUG nr.4/2005, începând cu 01.09.2005, aspectul litigios în cauză este acela dacă sumele de bani obținute în sistem de acord global și evidențiate în adeverința nr.4884/28.06.2007 emisă de SA trebuie luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, în vederea modificării deciziei de pensie menționată anterior.
În acord cu opinia Tribunalului, Curtea notează dispozițiile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 potrivit cărora fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției acordate de participanți la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite. Acest principiu al contributivității impune ca stabilirea drepturilor de pensie să fie făcută avându-se în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverințele eliberate de unitățile la care asiguratul și-a desfășurat activitatea. Dovada veniturilor obținute de fostul salariat, a salariului tarifar și a sporurilor, precum și a sumelor încasate în sistem de acord poate fi făcută prin adeverințe eliberate de fostul angajator, probă recunoscută prin dispozițiile art.4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005.
Așadar, la determinarea punctajului mediu anual al asiguratului trebuie respectate dispozițiile art.77 și art.78 din Legea nr.19/2000 care arată modul de calcul a numărului de puncte realizat în fiecare lună prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut din luna respectivă comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Din interpretarea normelor arătate anterior rezultă că sporurile și adaosurile obținute de fostul salariat pe lângă salariul tarifar vor fi luate în calculul punctajului lunar dacă sunt îndeplinite două condiții, respectiv dacă au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și dacă s-au plătit contribuțiile la fondul de asigurări sociale.
Ori, forma de retribuire în acord global reglementată de art.2 și următoarele din Legea nr.57/1974 presupunea că retribuirea muncii se făcea "pe baza principiului socialist al repartiției după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, în funcție de contribuția la dezvoltarea producției materiale și spirituale a întregii societăți, de rezultatele obținute din muncă". Conform art.12 alin.1 din Legea nr.57/1974, salariații erau retribuiți în acord global atunci când o formație de lucru, un colectiv încheia cu unitatea un contract cuprinzând angajamente reciproce, în vederea realizării tuturor sarcinilor ce-i revin pentru executarea unor obiecte ori lucrări, sau pentru obținerea unei producții.
După generalizarea acordului global intervenită începând cu 1.09.1983, în baza Legii nr.2/1983, se prevedea că, pe lângă retribuția tarifară, salariatul beneficia ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și a altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege (art.4 din Legea nr.2/1983).
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de unitate și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar art.1 din Decretul nr.389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Prin urmare, legislația în materia pensiilor, cunoscută ca fiind vechiul sistem al asigurărilor sociale de stat, reglementa atât posibilitatea obținerii de către salariat a veniturilor în sistemul acordului global, dar și obligația unităților de a calcula contribuția salariatului pe baza acestor venituri la fondurile de asigurări sociale și de a vărsa această contribuție, cu scopul evident de a fi luate în considerare la data stabilirii drepturilor de pensie. De altfel, dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care au desfășurat activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care unitățile au depus contribuția la fondul de asigurări sociale de stat era în mod expres prevăzut de art.3 din Legea nr.3/1977.
Întrucât veniturile obținute de intimata-reclamantă în acord global au avut caracter permanent în sensul Legii nr.49/1992, au constituit bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, iar contribuția individuală a fost achitată după cum atestă fostul angajator SA în adeverința eliberată sub nr.4884/28.06.2007 și care face dovada deplină până la înscriere în fals, aceste venituri trebuie valorificate la stabilirea drepturilor de pensie, prin modificarea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie.
Această interpretare și aplicare a normelor de drept se impune, cu înlăturarea dispozițiilor punctului VI din anexa OUG nr.4/2005 care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare. Această din urmă dispoziție trebuie interpretată prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000. Ori, legea pensiilor, act normativ cu forță juridică superioară unei ordonanțe, reglementează principiile pe baza cărora funcționează sistemul public de asigurări sociale și se aplică cu preeminență.
Nici împrejurarea că prin decizia nr.736/24.10.2006 a Curții Constituționale a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la pct.VI din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public nu este de natură să conducă la pronunțarea unei alte soluții. În considerentele deciziei s-a reținut că noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în muncă considerată utilă de legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie, iar verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete, individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6204 din data de 08.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.18079/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red./ tehn./2 ex./10.06.2009
Tribunalul București
Judecători fond,
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
