Cerere recalculare pensie. Decizia 2510/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.612/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.2510/
Ședința Publică din data de 14 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
**************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.7479 din data de 02.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23703/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator, având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-contestator, personal, lipsind recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 02.04.2009, de către intimatul-contestator, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatului-contestator, acesta legitimându-se cu cartea de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimatul-contestator, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-contestator, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, conform motivelor dezvoltate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii, în tot, a hotărârii judecătorești atacate, ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.7479 din data de 02.12.2008, pronunțată în dosarul 23703/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a -a -Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis acțiunea precizată, formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Municipiului B ().
A obligat intimata la recalcularea drepturile de pensie ale contestatorului, prin valorificarea mențiunilor din adeverințele nr.293 și nr.294, ambele din data de 03.04.2008, emise de, începând cu data de 01.09.2005.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că petentului-contestator i s-a deschis dreptul la pensie la data de 01.06.1994, conform mențiunilor din decizia de pensionare nr.-/31.08.2005, depusă la dosar.
Prin urmare, el este beneficiarul procesului de recalculare reglementat de OUG nr.4/2005, începând cu data de 01.09.2005, în raport de dispozițiile HG nr.733/2005.
Prin decizia nr.-/31.08.2005, emisă de Casa de Pensii sector 2 B, drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate, în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005, coroborate cu prevederile nr.HG1550/2004 și HG nr.1456/2005, începând cu data de 01.12.2005, fiind stabilit un punctaj mediu anual recalculat în valoare de 2,75740 puncte.
Contestatorul a formulat cererea de recalculare a pensiei, pentru valorificarea veniturilor suplimentare evidențiate în adeverințele nr.293 și nr.294, ambele din data de 03.04.2008, emise de, conform copiei înscrisurilor de la filele 22-23 din dosar, însă intimata nu a făcut dovada soluționării cererii de recalculare în termenul legal, prevăzut de dispozițiile art.86 din Legea nr.19/2000, aplicabile în cauză, în baza art.7 alin.5 din OUG nr.4/2005.
Astfel, Tribunalul a considerat că, în procedura de recalculare a drepturilor de pensie, veniturile evidențiate în adeverințele nr.293 și nr.294, ambele emise de la data de 03.04.2008, trebuie luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru următoarele motive:
Potrivit mențiunilor din adeverința nr.293/3.04.2008 emisă de, eliberată în completarea adeverinței nr.294/03.04. ambele fiind depuse în copie la filele 12-21 din dosarul de fond, contestatorul a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, care au avut caracter permanent, nu au fost trecute în cartea de muncă și au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuțiilor legale de asigurări sociale (), iar pe toată durata angajării s-au achitat lunar aceste cote de asigurări sociale.
Prima instanță a mai avut în vedere și dispozițiile art.4 alin.1, art.7 alin.3 și alin.5 din OUG nr.4/2005, ale HG nr.1550/2004, precum și pe cele ale art.3, art.86, art.95 și art.169 din Legea nr.19/2000.
În consecință, a apreciat că veniturile suplimentare, evidențiate în adeverințele nr. 293/03.04.2008 și nr.294/03.04.2008, emise de B, trebuie valorificate în calcului punctajului mediu anual, având în vedere că, pe de o parte, ignorarea lor ar contraveni principiului contributivității, instituit prin dispozițiile art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar, pe de altă parte, pentru că, potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000, numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Veniturile suplimentare menționate în adeverință trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale, din perioada în care aceste venituri au fost realizate, diferă de cel din prezent, pentru că, altfel, scopul declarat al procesului de recalculare, astfel cum este menționat în preambulul nr.OUG4/2005, și anume respectarea principiului"la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie",nu ar mai fi realizabil, iar în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Referitor la luarea în calcul a veniturilor suplimentare obținute de intimatul-reclamant, recurenta susține că mențiunea de la punctul VI din Anexa la.OUG nr.4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, prevede că:"Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a punctajului mediu anual, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie și după timp pe bază de tarife sau cote procentuale -.".
Consideră că această dispoziție este în concordanță cu prevederile legii-cadru în materia asigurărilor sociale de stat, întrucât, cu ocazia operațiunii de recalculare guvernate de G nr.4/2005, determinarea punctajului mediu anual se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Potrivit dispozițiilor art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Astfel, până la data de 1 iulie 1977 se înscriau salariile brute, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991 se înscriau salariile nete, iar de la data de 1 ianuarie 1991 - salariile brute. De asemenea, legiuitorul a statuat că, la determinarea punctajelor medii anuale, pe lângă salarii, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Recurenta învederează că, din cele menționate anterior, rezultă că la determinarea punctajelor anuale este imperios necesar să se valorifice, pe lângă salarii și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Cât privește veniturile suplimentare obținute de intimatul-reclamant, arată că acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor de predare a lucrărilor de cercetare științifică, pentru care își asumau răspunderea de finalizare și realizare etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată, în speță de art.12 din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, în timp ce sporurile reprezintă sume de bani, acordate prin raportare la retribuția tarifară.
Mai arată că această diferențiere rezultă foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, care definește retribuția tarifară și enumeră indemnizațiile, majorările și sporurile care includ și retribuția tarifară de încadrare, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/1976, care reglementează datele ce se înscriu în carnetul de muncă, coroborate cu prevederile Ordinului nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, norme legale din care rezultă că veniturile realizate în acord global,primeleocazionale și premiile, nu se înscriau în carnetul de muncă și, prin urmare, nu se utilizau la determinarea punctajelor anuale potrivit art.164, alin.1, din Legea nr.19/2000.
Tocmai de aceea, susține recurenta, legiuitorul a înțeles să excludă, printr-un text de lege expres, anumite categorii de venituri și sporuri din baza de calcul a drepturilor de pensie și de aceea orice interpretări extinctive contravin textului de lege.
Susține că, mai mult, textul OUG nr.4/2005 a făcut obiectul analizei Curții Constituționale, care, prin Decizia nr.736/2006, s-a pronunțat chiar cu privire la dispozițiile de la pct. VI, din Anexa la OUG nr. 4/2005.
Concluzionând, învederează instanței că nu pot fi reținute hotărârile pronunțate în spețe similare, în sensul de admitere a cererii, întrucât nu au relevanță juridică în cauză, deoarece, în sistemul român de drept, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept, pentru că, așa cum a reliefat și literatura de specialitate, organele judecătorești aplică legea, nu creează legea.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9 și pe cele ale art.3041din Codul d e procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 9 - 11 dosar recurs), intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind, în acest mod, litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. "e" din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-contestator a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă, cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverințele nr.293 și nr.294, ambele eliberate de Institutul de Studii și Energetice - - E la data de 03.04.2008 (aflate la filele 12 - 21 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute cu titlu de adaosuri suplimentare la salariul de bază lunar, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-contestator la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor cu titlu deadaosuri suplimentare la salariul de bază lunar.
Având în vedere cele susținute de recurenta-intimată în motivarea recursului, Curtea mai reține și aspectul căveniturile obținuteprin munca desfășurată în sistemul de retribuireînacord globalnu sunt sporuri propriu-zise, ci acestea au reprezentat, practic,însăși o formă de retribuire, de unde reiese, indubitabil, caracterul lor permanent.
De altfel, reține Curtea, chiar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B (), încercând să argumenteze faptul că veniturile realizate însistemul deacord globalnu ar avea caracter permanent, face trimitere, în cuprinsul cererii sale de recurs, la ispozițiile art.4 și art.5 din Legea nr.2/1983 - lege ce reglementa lucrul în acord global -, dispoziții care prevedeau că,pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia,ca parte variabilă a retribuției,de venituri suplimentare, pe caleaadaosului de acord, recunoscând, astfel, implicit, că aceste venituri reprezintă, de fapt, o formă de retribuire, nicidecum, sporuri cu caracter nepermanent, câtă vremeele au făcut parte din însăși retribuția personalului muncitor.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.4 din Legea nr.2/1983 prevăd că:"Sistemul de retribuire asigură cointeresarea materială a celor ce muncesc la creșterea producției, a productivității muncii și a eficienței economice, precum și repartizarea echitabilă a veniturilor provenite din muncă, în raport corespunzător între veniturile individuale minime și maxime.Forma de retribuire în acord globalse extinde și se generalizează în toate unitățile economice."
De asemenea, Curtea are în vedere și dispozițiile art.5 din același act normativ, potrivit cărora: "munciisunt retribuiți în raport cu munca prestatăși rezultatele obținute.
În cazul depășirii producției planificateveniturile cresc în mod corespunzător și nu sunt plafonate.
În situația nerealizării producției sau a neîndeplinirii obligațiilor de la locul de muncăretribuția se diminuează în mod corespunzător, fără a se asigura venit garantat.".
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -."
Pentru toate considerentele expuse mai sus, apreciind că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7479 din data de 02.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.23703/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-contestator.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2.ex./ 18.05.2009.
Jud. fond:;
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Bodea Adela Cosmina
