Cerere recalculare pensie. Decizia 2707/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2707/R/2009
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C împotriva sentinței civile nr. 1147 din 30 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal și asistat de av., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, efiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat expune motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, iar cu privire la excepția de tardivitate invocată de pârâta recurentă arată că aceasta este neîntemeiată. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1147 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-a respins excepția de tardivitate a introducerii acțiunii invocată de pârâtă.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C și în consecință a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului, începând cu data 01.04.2009, cu luarea în calcul a adeverinței nr. 100/329/18.03.2009 emisă de către "16 FEBRUARIE"
Au fost respinse celelalte petite.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr. -/20.06.2003, reclamantului i s-a stabilit un cuantum al pensiei de 2.841.325 lei, punctajul mediu anual fiind stabilit la 1,25406 puncte (38).
Reclamantul a depus la dosarul cauzei adeverința nr. 100/329/ 18.03.2009 din care rezultă că în perioada 1970-2003 desfășurat activitate în grupele I și a II-a de muncă și a beneficiat de mai multe sporuri (spor pentru munca de noapte, de noxe, de periculozitate, de toxicitate și de zgomot) care nu au fost luate în considerare de către pârâtă atunci când i-a calculat drepturile cu titlu de pensie.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art.5 alin.l, pct.I,II și VI din Legea nr. 19/2000 republicată și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. pct.I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev.la art. 5 alin.I pct.II și VI.
Se iau în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
sunt înscrise în carnetul de muncă, iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri, la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie.
La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent, majorările de salarii, indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct. 2 si 3 din nr.OUG 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și la punctul 7 din Ordinul nr. 680/01.08.2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii.
Instanța a respins excepția de tardivitate a introducerii acțiunii întrucât reclamantul nu a solicitat anularea unei decizii anume ci să i se recalculeze drepturile de pensie având în vedere datele cuprinse în adeverința nr.100/329/18.03.2009, așa cum prevăd dispozițiile art. I pct.7 din Ordinul nr. 680/01.07.2007 privind modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța, în temeiul art. 87 coroborat cu prevederile art. 154 și urm. din Legea nr. 19/2000, a admis acțiunea acesteia ca fiind întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii C, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că, otrivit p. art.87 al Legii nr.19/2000, decizia se poate ataca în termen de 45 de zile de la comunicare, în caz contrar, potrivit art.88 decizia rămâne definitivă. Ca atare, ridică excepția de tardivitate.
În subsidiar arată că în cazul de față este stabilită o pensie înainte de 01.04.2001.
Datele de acordare a punctajelor stabilite prin recalculare au fost hotărâte pe câteva categorii - 01.03.2005 (în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis până în anul 1980 inclusiv - art.3 din nr.OUG 4/2005)- 01.07.2005 - persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1981-1990 - nr.HG 550/2005 - 01.09.2005 - (persoanele ale căror drepturi de pensie sau deschis în perioada 1991-1996 inclusiv - nr.HG 733/2005, 01.12.2005 - pentru 1 ianuarie 1997 - 31 martie 2001 (HG nr. 1456/2005).
Potrivit practicii judiciare, reclamantului nu i s-a reținut contribuția individuală de asigurări sociale de stat și de pensie suplimentară, tocmai de aceea aceste venituri nefăcând parte din baza de calcul a pensiei.
Referitor la un text legal existent la data recalculării în 2005 - acesta nu numai că nu prevede dreptul la adăugarea acordului, ba chiar îl exclude expres.
Potrivit pct.VI al nr.OUG 4/2005: "Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001:
● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale."
Textul de lege cere ca ele sa fi făcut parte din baza de calcul a pensiei pe Legea nr.3/1977. În prevederile art.10 din Legea nr.3/1977 (textul care reglementează baza de calcul a pensiei anterior datei de 01.04.2001), printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, nu se regăsește și sporul pentru munca în acord, pentru că asupra acestui spor nu se datora contribuția pentru pensii suplimentare (art.64 din Legea nr.3/1977).
Potrivit art.164 al Legii nr.19/2000 - legea după principiile căreia s-a făcut recalcularea pensiilor - la determinarea punctajului anual, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977, până la data de 1 ianuarie 1991.
c) brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 3 august 2009, reclamantul a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
În motivare, arată că solicită obligarea pârâtei să-i recalculeze pensie cu luarea în calcul la determinarea punctajului mediu anual, respectiv a cuantumului pensiei sale, a veniturilor brute lunare asigurate precizate în adeverința cu nr.100/329/18.03.2009, emisă de 16 Februarie C-
Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.88 din Legea nr.19/2000, nefiind contestată nici o decizie de pensie anterioară.
Apoi pensia reclamantului a fost stabilită în anul 2003, nu înainte de 01.04.2001, cum greșit a precizat recurenta la pct.II din recurs.
Din probele depuse la dosarul cauzei, adeverința cu nr.100/329/ 18.03.2009, emisă de SC 16 Februarie C-N, rezultă că în perioada 01.07.1970-31.03.2001, a fost angajatul acestei societăți și a realizat și beneficiat de venituri lunare suplimentare.
În adeverință se precizează de către angajator că aceste venituri suplimentare au făcut parte din baza lunară de calcul pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972.
Prin Legea nr.49/1992 - care a modificat prevederile art.1 din Decretul nr.389/1972, a fost menținută plata CAS-ului la bugetul statului, fiind modificată doar cuantumul procentelor privind plata CAS-ului.
În sensul mai sus precizat de reclamantă statuaază și prevederile Ordinului nr.680/2007 și ale Legii nr.250/2007, care au modificat și completat prevederile art.23 și art.78 din Legea nr.19/2000.
Conform prevederilor Ordinului nr.680/2007 prin "sintagma venitul brut realizat lunar" se înțelege venitul brut în bani, reprezentând:
a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar
b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub forma de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu
e) premiile anuale și cele din cursul anului acordate sub diferite forme, altele decât participarea salariaților la profit;
f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanță prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase).
l) alte sume acordate potrivit legii.
Susținerea pârâtei - conform căreia sporul pentru munca în acord nu făcea parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare - art.64 din Legea nr.3/1977 - nu are suport legal în cazul reclamantului.
Art.64 din Legea nr.3/1977 se referă la pensia suplimentară, care se bazează pe principiul mutualității între persoanele asigurate, care au contribuit în acest scop, cu 2% (sau 4%) din retribuția tarifară de încadrare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat.
În primul rând, raportat la excepția de tardivitate invocată în recurs, se constată caracterul fondat al considerentelor primei instanțe, având în vedere că, într-adevăr, petitul admis al acțiunii nu face referire la nici o decizie de pensie pe care să o conteste, ci cuprinde doar solicitarea de a fi obligată pârâta la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința depusă.
Potrivit art. 87 din Legea nr. 19/2000, "decizia emisă în condițiile art. 86 alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătoreasca competenta în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare". Se observă că art. 86 din aceeași lege statuează că "admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii", astfel încât, coroborând cele două texte de lege, concluzionăm în sensul că tardivitatea în baza art. 87 din lege poate fi invocată doar față de decizia de admitere sau respingere a cererii de pensionare. În schimb, pensionarul poate oricând să solicite îndreptarea unei situații nelegale evidențiate în modul de calculare a punctajului său de pensie și deci de stabilire a cuantumului pensiei, în acest sens stipulând art. 89 din Legea nr. 19/2000, care impune ca "în situația în care se constata erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați".
Pe fond, recursul poartă asupra obligativității de a lua în calcul veniturile suplimentare cuprinse în adeverința nr. 100/329/18.03.2009 emisă de către "16 FEBRUARIE", pentru stabilirea cuantumului pensiei.
Adeverința menționată cuprinde, cu titlu de venituri suplimentare, acordul global, premii, ore suplimentare, ore de noapte, spor de vechime, plata pentru munca în regie, spor specific primite de reclamant.
Luarea în considerare a acestor venituri la calcularea pensiei se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale "b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
Faptul că art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 stipulează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991 ) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă", iar la alin. 3 se statuează că "la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare" și că art. 10 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că "retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate", nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat". Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de "câștig brut" se includ și sporul pentru muncă în acord, premiile și compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
De altfel, prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale s-a modificat cuprinsul art. 10 din Legea nr. 3/1977, în sensul că "baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza și a următoarelor: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de munca; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii."
Or, în mod evident, sporul pentru muncă în acord, sporul de vechime, sporul specific au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar. În raport cu celelalte sporuri, se rețin considerentele privind principiul egalității și al contributivității ce guvernează stabilirea și plata pensiilor de stat.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale". Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Cât privește referirea la dispozițiile pct.VI al nr.OUG 4/2005, conform cărora "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioarei datei de 1 aprilie 2001:
● formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale", Curtea apreciază că aplicarea acestui text de lege nu trebuie să ignore principiile enunțate mai sus ce guvernează ramura dreptului asigurărilor sociale de stat, așa cum au fost prezentate pe larg în cele ce preced.
Art. 64 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, nu are relevanță în soluționarea cauzei, având în vedere că reglementa situația pensiei suplimentare, bazată pe principiul mutualității între persoanele asigurate, neavând aplicabilitate în stabilirea pensiei de stat sub incidența Legii nr. 19/2000 decât pentru o creștere a punctajului potrivit art. 165 din lege, nicidecum pentru înlăturarea de la calculul pensiei a sporului pentru munca în acord.
Urmează a fi înlăturate ca lipsite de legătură cu obiectul cauzei considerentele din recurs privitoare la recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, având în vedere că pensia reclamantului a fost stabilită începând cu data de 12.02.2003.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9.proc.civ.
Va obliga pârâta recurentă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 250 lei, onorariu avocațial achitat de reclamanta intimată, conform chitanței depuse și raportat la dispozițiile art. 274 alin. 1.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr. 1147 din 30.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului suma de 250 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
GREFIER,
Red.T/.
4 ex./24.12.2009
Jud.fond: și
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
