Cerere recalculare pensie. Decizia 272/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.6316/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 272/
Ședința publică de la 20 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 3: Rotaru
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtăCasa Județeană de Pensii Iîmpotriva sentinței civile nr.974/F din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă în dosarul nr- (1634/2009), în contradictoriu cu intimatul reclamant,având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenta pârâtăCasa Județeană de Pensii Iși intimatul reclamant .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului registratură la data de 24.11.2009, întâmpinare din partea intimatului.
Curtea, având în vedere că ambele părți, prin cererile formulate, au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod de procedură civilă, și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.06.2009 sub nr- pe rolul Tribunalului Ialomița - Secția civilă, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii I, solicitând obligarea pârâtei la recalcularea pensiei sale prin utilizarea veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.210/11.03.2008 eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
Prin sentința civilă nr.974/F din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomițaa fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității formulării acțiunii; a fost admisă cererea formulată de reclamantul; a fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii I să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru orele efectuate pe timpul nopții menționate în adeverința nr.210/11.03.2008 emisă de Sucursala de Marfă Constanta - Exploatare Marfă
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că acțiunea formulată de reclamant nu reprezintă o contestație împotriva deciziilor de stabilire a dreptului de pensie al reclamantului, ci o acțiune având ca obiect obligația de a face, întemeiată pe dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, în baza cărora atât beneficiarii drepturilor de pensie cât și Casa Județeană de Pensii I pot să solicite, respectiv să revizuiască, recalcularea drepturilor de pensie, când se constată erori în modul de calcul. Așadar, nefiind o contestație împotriva deciziilor de stabilire a pensiei, cererea de chemare în judecată nu este tardivă.
În ceea ce privește fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantul este beneficiarul unei pensii calculată în baza Legii nr. 3/1977, potrivit deciziei de pensionare nr.80354/29.06.1998. Prin decizia nr.80354 din 21.05.2008, pârâta a recalculat drepturile de pensie ale reclamantului.
S-a constatat că pârâta Casa Județeană de Pensii I, la recalcularea pensiei, nu a avut în vedere sumele reprezentând remunerația pentru orele efectuate de către reclamant pe timpul nopții, menționate în adeverința nr.210/11.03.2008 emisă de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
Ori, potrivit cap. V al anexei din nr.OUG 4/2005, au caracter permanent și alte sporuri prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Întrucât din conținutul adeverinței rezultă că aceste sporuri s-au acordat reclamantului în temeiul art. 72 din Legea nr. 57/1974 și art. 9 din Legea nr. 68/1990, întrucât se specifică că unitatea a virat contribuția la fondurile de asigurări sociale pentru sporurile menționate în aceeași adeverință, în atare situație, pentru o corectă și justă aplicare a dispozițiilor art.2 lit.e, art. 23 alin.1 lit.a, art. 160 alin 5 și art. 162 alin 2 din Legea nr.19/2000, Ia recalcularea pensiei reclamantului pârâta trebuia să ia în calcul și veniturile cuprinse în adeverință.
Mai mult decât atât, raportat la dispozițiile art. 164 alin.3 și 4 din Legea nr.19/2000, chiar dacă nu au fost înscrise distinct în carnetul de muncă aceste mențiuni, în condițiile în care pentru acestea s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale, ele trebuiau luate în considerare pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării principiului contributivității menționat în art.2 alin.e din Legea nr.19/2000.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs la data de 26.10.2009 pârâta Casa Județeană de Pensii I, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 09.11.2009 sub nr-.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct. 8 și 9 din Codul d e procedură civilă, recurenta a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii dată de instanța de fond și a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii formulate de reclamantul ca netemeinică și nelegală.
Susține recurenta pârâtă greșita respingere a excepției tardivității cererii de chemare în judecată, întrucât reclamantul contestă decizia nr.80354/21.05.2008, iar în conformitate cu prevederile art.87 din Legea nr. 19/2000 decizia emisă poate fi contestată la instanța judecătorească competentă în termen de 45 zile de la comunicare.
Pe fondul cauzei, se arată că la pct. V din anexa nr.OUG 4/2005 se specifică clar sporurile cu caracter permanent care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992. Ori, sumele corespunzătoare orelor și/sau timpului de muncă suplimentar, peste durata normală a timpului normal de lucru, nu au avut un caracter permanent în accepțiunea nr.OUG 4/2005, nu au fost cuprinse în conținutul acestui act normativ și, în consecință, nu pot fi luate în considerare în procesul de recalculare a pensiei. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr.867/16.06.2009.
La data de 24.11.2009, intimatul reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea atacată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele invocate, după cum prevede art.3041Cod de procedură civilă, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Sub aspectul excepției de tardivitate invocată de recurenta pârâtă, este de observat că art. 87 din Legea nr. 19/2000 permite contestarea unei decizii emise în condițiile art. 86 alin. 1 la instanța judecătorească competentă, în termen de 45 de zile de la comunicare. Norma la care se trimite prevede că "admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la depunere".
Ori, reclamantul nu se găsește în situația juridică de a fi formulat cerere de pensionare în temeiul Legii nr. 19/2000 care să poată fi admisă sau respinsă de casa locală de pensii, dreptul său de asigurări sociale fiind deschis în anul 2000, sub imperiul Legii nr. 3/1977.
Din contră, recurenta pârâtă avea obligația legală instituită prin art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 de a recalcula pensia asiguratului, la cerere, ori de câte ori se prezintă acte doveditoare de către pensionar din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial. Ori, numai în situația soluționării cererii și emiterii deciziei de recalculare devin aplicabile regulile de procedură ale legii privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, menționate anterior. Situația intimatului reclamant care nu a beneficiat de o soluționare a cererii de recalculare a pensiei, în termen de 45 de zile de la data depunerii ei la casa teritorială de pensii, se încadrează în dispozițiile art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005, ceea ce permite instanței de judecată de a obliga instituția pârâtă la emiterea decizie de recalculare a drepturilor de pensie. Așa fiind, acțiunea de față nu este supusă sancțiunii decăderii, ca urmare a nerespectării termenului de 45 de zile de contestare a deciziei câtă vreme nu s-a formulat contestație împotriva deciziei, ci o cerere de recalculare.
În ceea ce privește temeinicia hotărârii, aspect față de care se invocă art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenta susține că tribunalul a aplicat și interpretat greșit textele de lege incidente în cauză, respectiv normele OUG nr.4/2005 care nu au încadrat toate veniturile suplimentare obținute în categoria sporurilor cu caracter permanent.
Curtea notează că OUG nr.4/2005 se referă la recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, deci cele stabilite anterior datei de 1.04.2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000. În anexa OUG nr.4/2005, la pct. V, se arată că se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992, astfel: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Ori, în privința veniturilor realizate de intimatul reclamant și evidențiate în adeverința nr.210/11.03.2008 emisă de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă F este de precizat că au fost acordate lunar, în perioada cuprinsă între martie 1990 - iulie 1998, în temeiul art. 71 alin. 3 din Legea nr. 57/1974, art. 2 din Decretul lege nr. 98/1990 și art. 27 alin. 1 din contractul colectiv de muncă. În plus, fostul angajator menționează că sumele au fost acordate pentru orele de muncă prestate sistematic peste durata normală a timpului de muncă.
Așadar, veniturile suplimentare obținute de intimatul reclamant îndeplinesc condiția legii pentru valorificare în procesul de recalculare a pensiilor, neexistând temei de fapt sau de drept de excludere.
De altfel, recurenta se limitează a susține că sporurile obținute de intimatul reclamant nu au caracter permanent și nu pot fi incluse în baza de calcul a punctajului mediu anual, fără a argumenta în fapt și în drept. Din contră, în acord cu opinia Tribunalului, Curtea consideră că aceste venituri îndeplinesc condiția enunțată și, prin urmare, cu deplina respectare a OUG nr. 4/2005, dar și a principiului general al contributivității, trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Urmează așadar a se constata legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, iar în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii I împotriva sentinței civile nr.974/F din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red./ tehn.
2 ex./15.02.2010
Tribunalul Ialomița
Judecători;
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Cristescu Simona, Rotaru
