Cerere recalculare pensie. Decizia 343/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 343/R/2010
Ședința publică din 15 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
---
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M împotriva sentinței civile nr. 1344 din 04 decembrie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1344 din 4 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M, pârâta fiind obligată la recalcularea pensiei reclamantului pentru munca depusă și limită de vârstă prin luarea în considerare și a veniturilor asigurate realizate în acord global și menționate în adeverința nr. 273/23.03.2009 emisă de SC SA, cu acordarea noilor drepturi începând cu data de 01.04.2009.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că otrivit p. dispozițiilor art. 2 din Legea 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice sau juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, legiuitorul consacrând astfel principiul contributivității la stabilirea drepturilor de asigurări sociale, inclusiv a pensiilor pentru limită de vârstă.
Dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat și prevederile Legii 27/1966 stabileau obligația angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariat, iar retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajatului în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise lunar în carnetul de muncă.
Potrivit art. 164 din Legea 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestui act normativ, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 avându-se în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Tribunalul a constatat potrivit adeverinței nr. 273/23.03.2009 emisă de, că reclamantul și-a desfășurat activitatea în perioada: 15.02.1989-28.07.1995 în acord global conform Legii 57/1974 realizând câștiguri, cu caracter permanent, pentru care în conformitate cu Decretul 389/1972 s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS).
În considerarea celor de mai sus, prima instanță ținând cont de faptul că reclamantul a solicitat la data de 4.03.2009 recalcularea pensiei și având în vedere veniturile realizate de acesta în acord global pentru care s-a plătit CAS, a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului arată că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 8 și pct. 9.proc.civ, întrucât Legea nr. 3/1977 nu condiționa stabilirea pensiei de plata de către angajator a contribuției de asigurări sociale și nici nu reglementa vreo legătură între elementele salariale care intrau în baza de calcul a pensiei și contribuția de asigurări sociale datorată de angajator, caracteristica principală a vechiului sistem public de asigurări sociale era acea că se realiza de regulă fără contribuția directă a asiguraților.
Conform art. 164 din Legea nr. 3/1977, contribuția pentru pensia suplimentară se plătea de către toți salariații cuprinși în sistemul asigurărilor sociale pentru sumele încasate drept salarii de bază la care se adaugă: sporul pentru vechimea în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucrul pe platforme marine de foraj și de extracție, indemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucru sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii. Veniturile realizate în acord global nu reprezentau sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare, în funcție de realizarea indicatorilor.
Un alt aspect invocat este acela că instanța de fond a reținut că sporul la acord era un spor cu caracter permanent deși nu este reglementat ca atare de nici un act normativ, astfel că veniturile realizate în acord global nu reprezentau sporuri cu caracter permanent ci o formă de remunerare.
În carnetul de muncă era înregistrat salariul tarifar și sporurile cu caracter permanent, care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, nefiind înregistrate nici sporul la acord și nici diminuările de salariu, și tot în funcție de aceste elemente era calculată și contribuția pentru pensia suplimentară, aceasta nefiind calculată și asupra sporului la acord și nici nu era diminuată atunci când nu se realiza salariul tarifar.
Mai arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea mențiunii din anexa la.OUG nr. 4/2005, unde se prevede că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord.
Legea nr. 19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vioare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, prin aplicarea Legii nr. 19/2000 pentru perioade anterioare intrării ei în vigoare fiind încălcat principiul neeretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituția României.
În concluzie, arată că drepturile bănești obținute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilă a retribuției și nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, astfel încât nu se pot utiliza la determinarea punctajelor anuale, în lumina dispozițiilor nr.OUG 4/2005, respectiv ale art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000.
Analizând actele dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie ale reclamantului au fost stabilite începând cu data de 5.12.2008, prin decizia nr. -/06.01.2009 (fila 6 dosar fond).
La data de 24.03.2009 reclamantul s-a adresat pârâtei Casa Județeană de Pensii M solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare cu caracter permanent realizate prin muncă în acord global.
Deși a fost depusă adeverința nr. 273/23.03.2009 emisă de SC SA, din care reiese că în perioada 1989 - 1995 reclamantul a desfășurat activitate în acord global realizând câștiguri cu caracter permanent pentru care s-au achitat cotele la bugetul asigurărilor sociale de stat, pârâta i-a comunicat faptul că nu există temei legal pentru soluționarea cererii (fila 8 dosar fond).
În atare situație, reclamantului nu îi sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, act normativ care în art. 1 stabilește că obiectul recalculării îl reprezintă "pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001".
Prin urmare, dispozițiile legale invocate de recurentă exced cadrului procesual, astfel încât criticile formulate în recurs privind greșita aplicare a dispozițiilor OUG 4/2005 sunt nefondate.
Totodată, Curtea constată că în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume, iar la stabilirea pensiei ca prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare, deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal rt. pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că unctul p. 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neamputabile salariaților); d) sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie; e) premiile anuale și cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaților la profit; f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13 - lea salariu, prime de vacanță, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase, etc.); g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum și alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații beneficiază de prestații de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenți la serviciu etc.); h) sumele rezultate prin plata cu ora, gărzi, indemnizații clinice; i) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; k) indemnizații de ședință acordate membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităților și instituțiilor publice, potrivit legii; l) alte sume acordate potrivit legii."
Astfel, în mod judicios, prima instanță a reținut că pentru veniturile brute realizate de reclamant s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, conform adeverinței depuse, criticile recurentei față de sentința atacatăfiind nefondate.
Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. art. 3041Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M împotriva sentinței civile nr. 1344 din 04.12.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - ---
Red.
Dact./4ex.
22.02.2010
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
