Cerere recalculare pensie. Decizia 345/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 345/R/2010
Ședința publică din 15 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M împotriva sentinței civile nr. 1353 din 04 decembrie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, prin motivele de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1353 din 04 decembrie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, s-a dmis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII M și, în consecință, a fost obligată pârâta la recalcularea pensiei reclamantei pentru munca depusă și limită de vârstă prin luarea în considerare și a veniturilor asigurate realizate în acord global și menționate în adeverința nr. 250/20.03.2009 emisă de SC SA, cu acordarea noilor drepturi începând cu data de 01.04.2009.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice sau juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, legiuitorul consacrând astfel principiul contributivității la stabilirea drepturilor de asigurări sociale, inclusiv a pensiilor pentru limită de vârstă.
Dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurări sociale de stat și prevederile Legii 27/1966 stabileau obligația angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariat, iar retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajatului în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise lunar în carnetul de muncă.
Apoi, potrivit art. 164 din Legea 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestui act normativ, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă,pe lângă salariile prevăzute la al. 1 avându-se în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Conform adeverinței nr. 250/20.03.2009 emisă de, reclamanta și-a desfășurat activitatea în perioada: 1982-1997 în acord global conform Legii 57/1974 realizând câștiguri, cu caracter permanent, pentru care în conformitate cu Decretul 389/1972 s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS), filele 7-8 din dosar.
În considerarea celor de mai sus, ținând cont de faptul că reclamanta a solicitat la data de 24.03.2009 recalcularea pensiei cu luarea în calcul a întregului venit asigurat și având în vedere faptul că veniturile realizate de aceasta în acord global au avut caracter permanent și că pentru sumele respective s-a plătit CAS, în baza art. 1 din Decretul 389/1972, art. 23 al. 1 din Legea 19/2000 instanța a admis acțiunea potrivit dispozitivului de mai jos.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii M solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței pronunțate în sensul respingerii contestației.
În motivarea recursului s-a arătat că sunt incidente în cauză prevederile art.304 pct.8 pr.civ. în sensul că Legea nr.3/1977, în baza căreia s-a pensionat reclamantul nu condiționează stabilirea pensiei de plată de către angajator a contribuției de asigurări sociale și nici nu reglementează vreo legătură între elementele salariale care intrau în baza de calcul a pensiei și contribuția de asigurări sociale datorată de angajator.
Diferențele care există între veniturile luate în considerare la stabilirea punctajului în cadrul procesului de recalculare a pensiilor în baza OUG nr.4/2005, veniturile reglementate de art.164 din Legea nr.19/2000 pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a legii și veniturile reglementate de art.78 din Legea nr.19/2000, nu pot fi considerate discriminări sau privilegii, tratamentul juridic diferențiat fiind justificat de situația diferită a beneficiarilor în raport cu legislația în vigoare la data realizării veniturilor respective (Decizia Curții Constituționale nr.1126 din 16.10.2008, publicată în Monitorul Oficial nr.778 din 20.11.2008).
Un alt aspect care trebuie avut în vedere este acela că instanța de fond a reținut că sporul la acord era un spor cu caracter permanent, deși nu este reglementat ca atare de nici un act normativ. Mai mult decât atât, conform Legii nr.57/1974, acordul global era o formă de salarizare, care a fost apoi extinsă și reglementată și de alte acte normative (Legea nr.1/1986). Pe baza salarizării în acord global, retribuția se acorda proporțional cu îndeplinirea planului, retribuția realizată putea fi mai M decât retribuția tarifară, dar și mai mică decât aceasta în condițiile nerealizării planului (Legea nr.57/1974). Faptul că sporul la acord nu era cu caracter permanent a rezultat chiar și din adeverința eliberată de angajator, în sensul că acesta este diferit ca și cuantum și nu a fost acordat în toate lunile din perioada în care reclamanta a fost salarizată în acord global.
Al doilea motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. arătându-se că hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea prevederilor mențiunii din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată prin Legea nr.78/2005, fiind incidente astfel prevederile art.304 pct.9 pr.civ. La această mențiune din anexă, se prevede în mod expres că "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord". Instanța și-a motivat hotărârea prin prisma prevederilor art.23 și 78 din Legea nr.19/2000, cu toate că recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001 s-a realizat în baza unui act normativ cu caracter special - OUG nr.4/2005, aprobată prin Legea nr.78/2005. act normativ emis tocmai pentru a reglementa unitar problemele generate de evoluția în timp a legislației pensiilor.
De asemenea, s-a invocat că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art.4 alin.2 din OUG nr.4/2005, în sensul că sporul la acord nu figurează printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare. De asemenea, au fost aplicate în mod greșit și prevederile art.164 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.19/2000. În același context, au fost aplicate în mod greșit și prevederile art.10 din Legea nr.3/1977, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.49/1992 și prevederile art.64 din Legea nr.3/1977. În nici unul din textele de lege invocate, sporul la acord nu este reglementat ca făcând parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare. Prin aplicarea dispozițiilor art.23 și 78 din Legea nr.19/2000, pentru perioade anterioare intrării ei în vigoare a considerat că a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile, consacrate de art.15 alin.-2 din Constituția României.
Recurenta a mai arătat că în mod greșit au fost aplicate dispozițiile art. 2 lit.e) din Legea 19/2000 întrucât principiul contributivității este aplicabil odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, numai cu privire la persoanele asigurate care au obligația să plătească contribuții la asigurări sociale și au dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale.
În susținerea recursului s-a mai invocat și motivarea recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României în această problemă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Art. 2 alin. (1) din OUG 4/2005 prevede că "Recalcularea prevăzută la art. 1 (a pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001) se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgenta".
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal rt. pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că unctul p. 19 de la secțiunea I "Dispoziții generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; l) alte sume acordate potrivit legii."
Deși potrivit dispozițiilor nr.OUG 4/2005 sumele reprezentând formele de retribuire în acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie întrucât ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, invocându-se imposibilitatea verificării respectivelor venituri (venituri pe care le probează cu înscrisurile arătate în adeverința depusă la dosar), rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a nr.OUG 4/2005 ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000 (pentru că procedura de recalculare vizează tocmai înlăturarea discriminărilor), opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impune a fi luate în calcul.
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența dispozițiilor legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar crea o discriminare nejustificată între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000.
De asemenea, în condițiile în care art. 2 alin. (1) din OUG 4/2005 prevede în mod expres că recalcularea pensiilor se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000, nu se poate reține că s-ar aplica retroactiv dispozițiile acestei legi.
Din mențiunile arătate în Adeverința nr. 250/20.03.2009 emisă de SC - Institutul de Cercetări și Miniere B-M ( fila 5 dosar fond ) rezultă că reclamanta a realizat venituri din acord, compensații și premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.
De asemenea, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În concluzie, Curtea apreciază că principiul contributivității, afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 23 alin. (1) și în art. 78 alin. (1) din același act normativ primează și că independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Mai mult, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 736/2006 a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, statuând că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești. Prin această interpretare, Curtea Constituțională confirmă faptul că dispozițiile punctului VI din Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ și că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale.
Referitor la ultimul aspect invocat în recurs, se reține că rin p. Decizia nr. 30 din 16.11.2009 s-a respins recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și sesizarea Colegiului de conducere al Curții de apel Craiova cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. "a" din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că Tribunalul a interpretat corect actul juridic dedus judecății și a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, astfel încât motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă nu sunt întemeiate.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii M împotriva sentinței civile nr. 1353 din 04.12.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
- - - - - -
GREFIER
Red./Dact.
4 ex./22.02.2010
Jud.fond: și
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
