Cerere recalculare pensie. Decizia 35/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(3453/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr. 35/
Ședința publică din data de 07 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, împotriva sentinței civile nr. 325 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant, a depus la dosar întâmpinare prin serviciul registratură al acestei secții la data de 16.09.2009, precum și faptul că atât recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii T cât și intimatul reclamant, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 325 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul.
În consecință, s-a dispus obligarea pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T să recalculeze renta lunară cuvenită reclamantului în funcție de nivelul soldei de grad și al soldei de funcție la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării.
Totodată, pârâta a fost obligată la plata către reclamant a diferențelor rezultate dintre renta astfel recalculată și renta în perioada 13.10.2005 la zi.
Celelalte pretenții deduse judecății au fost respinse.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, printre altele, sub următoarele aspecte:
- hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii;
- instanța nu a ținut seama de faptul că art. 14/1, astfel cum a fost introdus în Legea nr. 44/1994 prin intrarea în vigoare a OUG nr. 12./2004, nu face decât să completeze art. 13 și 14 din aceeași lege, și nu să modifice ori să abroge implicit aceste prevederi legale;
- aceasta înseamnă că se mențin diferențele de calcul al rentei pentru diferitele categorii de veterani de război la care face referire legea;
- în același sens trebuie avută în vedere și împrejurarea că în cuprinsul art. 14/1 se utilizează sintagma "după caz";
- este necesar a se avea în vedere și Decizia nr. 45 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite, în dosarul nr. 23/2008.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Nu s-au propus noi dovezi în cauză.
În baza art. 312 alineatul 1 teza I și art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată în sensul menționat prin dispozitivul deciziei pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos.
Soluția Tribunalului se bazează pe o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale relevante ce au incidență în speță.
Considerentele instanței de fond în sensul că renta lunară ce se cuvine intimatului-reclamant ar trebui să se calculeze în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, urmează a fi înlăturate, deoarece art. 14/1, introdus în Legea nr. 44/1994 prin intrarea în vigoare a OUG nr. 12/2004, este un text prin care se completează disp. art. 13 și 14 din aceeași lege și nu unul prin care se modifică ori se abrogă implicit aceste prevederi legale. OUG nr. 12/2004 conține prevederea expresă că după art. 14 al Legii nr. 44/1994 "se introduce" un nou articol, art. 14/1. Or, fiind doar un text de completare, el nu poate conduce la modificarea în vreun fel a disp. art. 13 și 14 din lege, acestea menținându-și conținutul neschimbat.
În consecință, nu se poate susține teza că veteranii de război, indiferent de ordinele, medaliile și distincțiile pe care le-au primit, sunt îndreptățiți să li se calculeze renta ce li se cuvine, în funcție de solda de grad și de funcție ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării, căci ar însemna să acceptăm ideea că art. 14/1 a modificat implicit art. 13 și 14 din Legea nr. 44/1994, ceea ce, așa cum s-a arătat anterior, nu s-a întâmplat, intenția legiuitorului, clar exprimată, fiind doar aceea de a completa legea și nu de aom odifica în vreun fel.
Întrucât art. 13 și 14 își păstrează conținutul și după adoptarea art. 14/1 prin OUG nr. 12/2004, înseamnă că se mențin și diferențierile de calcul al rentei pentru categoriile de veterani de război la care fac referire textele în discuție. Ca atare, intimatul-reclamant este îndreptățit să primească o rentă calculată în strictă conformitate cu art. 14 din Legea nr. 44/1994, respectiv în procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării (întrucât face parte din categoria veteranilor de război care au fost decorați cu Medalia Crucea Comemorativă a celui de-al Mondial), tocmai pentru că el se află exact în situația la care face referire acest articol de lege.
Prin adoptarea OUG nr. 12/2004 s-a intenționat instituirea unui sistem de calcul al rentelor pentru veteranii de război, prin raportare la același criteriu (solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării), deoarece anterior stabilirea rentelor se efectua prin raportare fie la solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. Scopul urmărit prin intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a fost, deci, cel de a introduce un unic element de referință în raport de care să se determine rentele veteranilor de război - solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării - pentru că între diferitele categorii de veterani existau discrepanțe nejustificate, solda unui sublocotenent din cadrul MIRA fiind mai mică decât cea unui sublocotenent din Ministerul Apărării. Acesta este și sensul în care trebuie interpretată expunerea de motive a OUG nr. 12/2004.
Adoptarea acestui act normativ a fost determinată de intrarea în vigoare a OUG nr. 2/2004, prin care solda unui sublocotenent din Ministerul Apărării se majorase, depășind-o semnificativ pe cea a unui sublocotenent din Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
La aceeași concluzie, a netemeiniciei pretențiilor intimatului-persoană fizică, se ajunge și prin faptul că în conținutul art. 14/1 se utilizează sintagma "după caz". Existența acesteia confirmă ipoteza că la calculul rentei se vor menține diferențierile dintre veteranii de război ce decurg din interpretarea art. 13 și 14, fiecare dintre cele patru categorii (cazuri) de veterani urmând să beneficieze de o rentă stabilită strict conform procentului și soldei, de grad și/sau funcție, indicate expres de lege prin normele juridice sus amintite.
Fără îndoială că textul art. 14/1 ar fi putut să beneficieze de o redactare mai atentă și mai îngrijită, prin folosirea expresiei "în funcție de solda de grad și/sau funcție, după caz", situație în care nu s-ar mai fi ajuns la litigii precum cel de față. Însă, chiar și în actuala sa redactare, norma despre care facem vorbire oferă suficiente elemente pe baza cărora să se poată stabili care a fost intenția legiuitorului și rațiunea introducerii art. 14/1 prin OUG 12/2004.
De altfel, în speță este întrutotul aplicabilă Decizia nr. 45 din 10 noiembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite, în dosarul nr. 23/2008. Această decizie este tocmai în sensul celor expuse anterior și este obligatorie pentru instanțele judecătorești din România conform art. 329. proced. civ. Cu toate acestea, prima instanță nu a ținut seama de existența ei.
Așa fiind, recursul va fi admis, cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T, împotriva sentinței civile nr. 325 din 23 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ Fiscal - Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 07.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
TEHNORED//2 ex./15.01.2010.
Jud. fond:,
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
