Cerere recalculare pensie. Decizia 363/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6424/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 363R
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Georgeta Enache
JUDECĂTOR 2: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR -- A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1259 din data de 05.10.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul personal, legitimat în fața instanței, lipsind recurenta Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 13.01.2010, de către intimatul, întâmpinare, în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul solicită respingerea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii C, ca nefondat, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1259/05.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași - Secția Civilă admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
A obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia recalculată potrivit prezentei sentințe și pensia încasată, începând cu data de 24.08.2006.
În considerente a reținut că potrivit deciziei de pensionare pentru muncă depusă și limită de vârstă cu vechime integrală nr. 66622/21.12.1992, dreptul la pensie al reclamantului a fost stabilit cu începere de la data de 01.12.1992, reținându-se că are o vechime totală în muncă de 26 ani, 4,luni și 4 zile în grupa I de muncă.
Prin decizia nr. 66622/31.08.2005 emisă de pârâtă, pensia reclamantului a fost recalculată cu începere de la data de 01.09.2005 în baza OUG nr. 4/2005, utilizându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, stagiu contestat de reclamant prin acțiunea pendinte.
Susținerea pârâtei, că stagiul complet de cotizare ce trebuia utilizat la determinarea punctajului mediu anual, cuvenit reclamantului este de 30 de ani, conform art. 8 din Legea 3/1977, apare ca nefondată prin raportare la prevederile art. 2 alin.1 și alin 3 din Normele metodologice cuprinse în anexa la HG nr. 1550/2005 și ale art. 14 alin 1 și alin 3 din Legea 3/1977.
Din coroborarea prevederilor alineatului 1 și cele ale alineatului 3 ale art. 2 din Normele Metodologice cuprinse în anexa la HG nr. 1550/2005, rezultă că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este echivalent cu vechimea în muncă necesară, potrivit art. 14 alin 3 rap. la art. 14 alin 1 din Legea nr. 3/1977, pentru deschiderea dreptului său la pensie.
Din economia dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3 /1977 rezultă că legiuitorul nu a urmărit doar reducerea vârstei de pensionare a salariaților care au prestat activitate în grupele I și a-II-a de muncă, în condițiile expuse în acest text legal, ci și reducerea vechimii totale în muncă necesare pentru pensionare.
Astfel, conform art. 14 din Legea 3/1977 "Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa a-II-a de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
- un an și șase luni pentru grupa I de muncă;
- un an și trei luni pentru grupa a-II-a de muncă.
Pe această bază, persoanele care au lucrat în grupele I și a-II-a de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate la împlinirea vârstei de:
- 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații;
- 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile.
Persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) sunt pensionate, la cerere, și la 50 de ani, atât bărbații cât și femeile din grupa I de muncă, și la 55 ani bărbații sau 50 de ani, femeile din grupa a-II-a de muncă.
Persoanele care au vechimea în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa a-II-a de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau a-II-a de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile."
Prin urmare, 20 de ani lucrați în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă echivalează cu 30 de ani lucrați în condiții normale.
Mai mult decât atât, Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, a statuat prin decizia nr. 40 din data de 22.09.2008 pronunțată în dosarul nr. 16/2008, că dispozițiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În speță, întrucât reclamantul are o vechime de peste 20 de ani în grupa I de muncă, iar dreptul său de pensie s-a deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, el beneficiază de reducerea stagiului complet de cotizare necesar de la 30 de ani la 20 de ani în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, pentru considerentele expuse anterior, motiv pentru care instanța privește întemeiat primul capăt din cerere, care a fost admis și în consecință, a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, instanța a reținut că prin modul greșit de recalculare a pensiei, reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu ce se impune a fi reparat.
Având în vedere că termenul general de prescripție pentru orice drept bănesc este de 3 ani, instanța a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia recalculată potrivit prezentei sentințe și pensia încasată, începând cu data de 24.08.2006.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii C, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că potrivit prevederilor art. 2 alin.1 din HG nr.1550/2004 "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare", iar la același articol, la alin.3 se stipulează că "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
Instanța de fond în mod eronat a interpretat prevederile legale invocate mai sus, reclamantul beneficiind doar de acordarea pensiei mai devreme decât dacă ar fi desfășurat activitate în grupa a-III-a de muncă.
Instanța de fond nu a analizat cauza în baza probelor existente la dosar, acțiunea reclamantului fiind inadmisibilă, deoarece, conform art.89 din Legea nr. 19/2000 în vigoare azi, pensionarul are dreptul la revizuirile și modificările legale când se constată erori în stabilirea și plata pensiei.
Intimatului i s-a emis o decizie în baza OUG nr.4/2005, acesta primind și o pensie majorată în urma recalculării.
Acesta a beneficiat de prevederile art. 14 din Legea nr.3/1977 doar pentru a putea benefici de acordarea pensiei mai devreme, reducându-i-se vârsta de pensionare datorită faptului că a lucrat în grupa specială de muncă, această lege, nr.3/1977, nu mai este în vigoare și nici nu ultraactivează.
Prin urmare, recalcularea se face în noile condiții legale, cu toată perioada de cotizare conform stagiului de cotizare prevăzut de legea în vigoare.
Recalcularea s-a făcut în baza prevederilor HG nr.1550/2004 și a OUG nr.4/2005, stagiul de cotizare care trebuie utilizat fiind cel prevăzut de aceste prevederi legale, și anume 30 de ani.
Față de cele de mai sus, recurenta solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul că punctajul mediu anual să se determine prin împărțirea la 30 de ani și nu la 20 de ani, cum a fost obligată recurenta de instanța de fond prin sentința pronunțată.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, în mod legal și temeinic a făcut prima instanță aplicare în speță, dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, în baza căreia s-au deschis drepturile de pensie ale contestatorului, astfel că stagiul complet de cotizare este cel reglementat de acest act normativ, conform dispozițiilor exprese ale art. 2 alin. 3 din anexa HG nr. 1550/2004.
Or, textul art. 14 din Legea nr. 3/1977 reglementează dreptul la stabilirea pensiei, al persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani, în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I, situația în speță, având în vedere că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantului-intimat, acesta a lucrat în grupa I, o perioadă de 26 de ani, 4 luni și 4 zile.
Rezultă fără echivoc că vechimea necesară pentru deschiderea drepturilor de pensie pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă și implicit, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, în același sens fiind tranșată chestiunea în discuție și prin decizia nr. 40 din 22.09.2008 pronunțată în dosarul nr. 16/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii, care a statuat, cu efecte obligatorii, că dispozițiile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31.03.2001și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
În consecință, constatând că hotărârea primei instanțe e legală și temeinică, pronunțată cu interpretarea corectă a dispozițiilor legale, raportat la dovezile aflate la dosar, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ. Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.1259 din data de 05.10.2009 pronunțate de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 EX./01.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Daniela Georgeta EnacheJudecători:Daniela Georgeta Enache, Nadia Raluca Ilie
