Cerere recalculare pensie. Decizia 3742/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.1324/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.3742/
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
*******************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7285 din data de 25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.22747/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant -, având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant - personal, lipsind recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 18.05.2009, de către intimatul-reclamant -, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente.
Curtea, în ședință publică, procedează la identificarea intimatului-reclamant -, acesta legitimându-se buletinul de identitate, datele fiind consemnate în caietul de ședință.
Intimatul-reclamant -, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții intimate prezente, în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant -, având cuvântul, reiterează apărările invocate pe cale de întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului B, cu consecința menținerii, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, prin care au fost valorificate veniturile suplimentare cu caracter permanent, obținute de el în acord global, în perioada decembrie 1969 - august 1994, conform adeverințelor existente la dosar.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Cu privire la recursul dedus judecății:
Prin sentința civilă nr.7285 din data de 25.11.2008, pronunțată în dosarul nr.22747/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, a admis excepția prematurității cererii cu privire la adeverințele nr.1237/30.05.2008 și nr.1198/27.05.2008, eliberate de -
Pe această excepție a respins cererea reclamantului, ca prematur formulată.
Totodată, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul -, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B () și a obligat-o pe aceasta ca, în temeiul dispozițiilor nr.OUG4/2005, să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului, prin luarea în considerare a tuturor veniturilor suplimentare menționate în adeverințele nr.403 și nr.404 din anul 2004, eliberate de - și nr.4006 și nr,3995, eliberate de -, precum și în adeverința nr.3041/06.06.2008, eliberată de -
De asemenea, a obligat pârâta să emită o nouă decizie, în temeiul dispozițiilor nr.OUG19/2007, prin care să se ia în considerare, la calculul drepturilor de pensie, punctul de pensie lunar și cel anual, determinate în temeiul dispozițiilor nr.OUG4/2005.
A respins cererea reclamantului privind valorificarea veniturilor suplimentare, conform adeverințelor nr.383/2004 și nr.3548/2004, eliberate de -, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, potrivit deciziei nr.-/16.05.2002, emisă de pârâtă, reclamantului i-au fost recalculate drepturile de pensie, în conformitate cu dispozițiile nr.OUG4/2005, fiind stabilită o pensie în cuantum lunar de 790 lei, în raport de un punctaj mediu anual de 1,67102 puncte și de un stagiu de cotizare realizat de 41 ani, plata drepturilor fiind făcută începând cu data 01.12.2005.
Instanța de fond a mai reținut, din analiza buletinului de calcul aferent deciziei contestate, că reclamantului i-au fost valorificate veniturile suplimentare din adeverințele nr.383 și nr.3548 din anul 2004, emise de - B și - B, respectiv sporul de vechime de 5,7% și de 10% atestat prin adeverința nr.3548 și tot sporul de vechime, de 10%, 15% și 20 %, atestat prin adeverința nr.383 emisă de -
Referitor la adeverința nr.4006/2004, emisă de - B, instanța de fond a constatat că pârâta nu a valorificat-o, neluând în considerare veniturile suplimentare cu caracter permanent, respectiv diferitele sporuri, deși s-au plătit asigurările sociale către stat. Ori, pârâta a încălcat, prin aceasta, principiul contributivității, sub acest aspect, potrivit căruia, la contribuții egale se acordă o pensie egală.
Tribunalul a apreciat că pârâta trebuia să valorifice și adeverința nr.4006/2004, emisă de - B, deoarece, din mențiunile acesteia, rezultă faptul că au fost plătite contribuțiile de asigurări sociale aferente drepturilor salariale realizate de către reclamant.
Cu privire la adeverințele nr.1237 și nr.1198/2007, emise de - B, instanța a constatat că reclamantul nu le-a depus, inițial, la sediul pârâtei, pentru a putea fi valorificate, potrivit dispozițiilor art.7 din nr.OUG4/2005, pentru calcularea punctajului și a pensiei, ci direct la instanța de judecată.
Astfel, a reținut că dispoziția legală menționată prevedea obligativitatea depunerii actelor de certificare la sediul casei teritoriale de pensii și, doar atunci când acestea nu ar fi fost luate în considerare, ele se depuneau la instanța de judecată, pentru valorificare, astfel că, în această situație, solicitarea reclamantului direct la instanța de judecată este formulată prematur.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B (), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta, susține că, prin hotărârea pronunțată, instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești (art.304 pct.4 Cod proc. civilă), sentința civilă fiind dată cu încălcarea legii (art. 304 pct.9 Cod proc. civilă).
Cât privește motivul de casare prevăzut de dispozițiile art.304 pct.4 Cod proc. civilă, acesta are în vedere depășirea, de către judecători, a atribuțiilor conferite prin legi, incursiunea lor în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Referitor la veniturile obținute de intimatul-reclamant, cu titlu de "acord global și prime", conform adeverințelor menționate, recurenta învederează că potrivit literaturii juridice de specialitate normele juridice se clasifică, după sfera aplicării lor, înnorme generaleșinorme speciale.
Normele generale se caracterizează prin aceea că au sfera cea mai largă de aplicabilitate într-un domeniu sau într-o ramură de drept și că în domeniul drepturilor de asigurări sociale Legea nr. 19/2000 reprezintă dreptul comun.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații, ele derogând de la dreptul comun(specialia generalibus derogant). Actele normative referitoare la sporuri sunt, în domeniul drepturilor de asigurări sociale, norme cu caracter special și întrucât normele speciale sunt derogatorii, în procesul aplicării lor ele cunosc un regim restrictiv, ca fiind de strictă interpretare.
Prin urmare, avându-se în vedere că, potrivit nr.OUG4/2005 (aprobată prin Legea nr.78/2005) - normă juridică ce are caracter special -, nu sunt luate în calcul, la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire care nu au avut caracter permanent, recurenta-pârâtă consideră că instanța de fond a încălcat principiul juridic conform căruia norma juridică specială derogă de la cea cu caracter general și se aplică cu întâietate.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.304 pct.4 și pct.9, ale art.3041și ale art.312 alin.3 teza II-a Cod procedură civilă, precum și normele de drept substanțial ale nr.OUG4/2005.
Prin întâmpinarea formulată (filele 10 și 11 din dosarul de recurs), intimatul-reclamant - a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041Cod proc. civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod proc. civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant - a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă (filele 4 - 29 din dosarul de fond), cât și cu actele de certificare eliberate de fostul angajator și anume, cu adeverințele nr.403 și nr.404 din anul 2004, eliberate de - și nr.4006 și nr.3995, eliberate de -, precum și nr.3041/06.06.2008, eliberată de - (filele 45 - 46, 40 -41 și, respectiv, 52 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute cu titlu deprimeși desporuri cu caracter permanent(în înțelesul dispozițiilor Legii nr.49/1992),venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), potrivit dispozițiilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Potrivit dispozițiilor art.78 din Legea nr.19/2000:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispoz.art.76 și următoarele din Legea nr.19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor și sporurilor obținute,inclusiv a celor realizate cu titlu deprimeșisporuri cu caracter permanent.
Curtea va înlătura, ca nefondată, critica formulată de recurenta-pârâtă, în sensul că judecătorii și-ar fi depășit atribuțiile ce le sunt conferite prin legi și că, prin sentința pronunțată de instanța de fond, s-a efectuat incursiunea în domeniul altor puteri constituite, în dauna ordinii constituționale și a interesului public.
Cu privire la aspectul de mai sus, Curtea reține că prima instanță nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, astfel că nu se poate reține că s-ar fi realizat o imixtiune în atribuțiile conferite prin lege altor autorități ale statului, câtă vreme dispozițiile art.155 alin.1 lit. f din Legea nr.19/2000 prevăd că: "Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: - modul de stabilire și de plată a pensiilor -,text căruia se circumscrie și situația reglementată de dispozițiile art.95 privind recalcularea drepturilor de pensie, care în alin.2 prevede că:"Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea, prevăzute pentru cererea de pensionare.".
Totodată, Curtea apreciază că sunt eronate susținerile recurentei, în sensul că dispozițiile OUG nr.4/2005 ar reprezentanorma specială, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, care ar reprezentanorma generală.
Nu este vorba, în speță, despre aplicabilitatea normelor juridice speciale, în raport de normele juridice generale, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative, fiind la îndemâna legiuitorului să modifice și să completeze actele normative, ulterior emiterii lor, în raport de necesitățile socio-economice și de voința politică.
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
În sprijinul celor reținute mai sus, apreciază Curtea, vin tocmai argumentele formulate de către recurentă în cuprinsul cererii de recurs, referitoare laprincipiulspecialia generalibus derogant-latin exprimând regula potrivit căreia dispozițiile speciale derogă de la cele generale, în vreme ce acestea din urmă nu sunt susceptibile să deroge de la cele dintâi(generalia specialibus non derogant).
Așadar, Curtea reține că cele două acte normative au același domeniu de aplicare, și anume, domeniul pensiilor stabilite în sistemul public, iar sfera de aplicare a OUG nr.4/2005, fiind mai mică decât sfera de aplicare a Legii nr.19/2000, se suprapune, într-o oarecare măsură, sferei legii-cadru, ordonanța menționată nefăcând însă decât să completeze dispozițiile acestei legi.
Este adevărat că sfera de aplicare a dispozițiilor OUG nr.4/2005 este mai restrânsă decât cea a Legii nr.19/2000, însă ea se suprapune peste sfera de aplicare a legii-cadru, aceste două acte normative având, practic, una și aceeași sferă de aplicare.
Ca urmare, Curtea consideră că, în ceea ce privește analiza dispozițiilor OUG nr.4/2005, în raport de dispozițiile Legii nr.19/2000, nu se regăsește principiulspecialia generalibus derogant,întrucât nu este vorba despre norme cu caracter special, ce sunt derogatorii de la normele juridice cu caracter general, ci doar despre succedarea, în timp, a actelor normative ce vizează același domeniu, OUG nr.4/2005 nefâcând decât să completeze dispozițiile legii-cadru.
Chiar din preambulul OUG nr.4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
Apreciind că toate criticile recurentei-pârâte sunt doar simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, Curtea le va înlătura ca atare, urmând a menține hotărârea fondului, ca fiind legală și temeinică.
În consecință, pentru toate considerentele expuse mai sus,în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.7285 din data de 25.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.22747/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-reclamant -.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - - -
GREFIER,
red. / tehnored.
2 ex./ 24.06.2009
Jud. fond: ;
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Ilie Nadia Raluca
