Cerere recalculare pensie. Decizia 4671/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2937/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.4671/
Ședința publică din data de 23 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale împotriva sentinței civile nr.313 din data de 23.03.2009, pronunțate de către Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns:intimatul-reclamant prin apărător d-na avocat cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 12 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.96989 din data de 17.06.2009, lipsind recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 16.06.2009 de către intimatul-reclamant, întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente.
Intimatul-reclamant prin avocat, întrebat fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului-reclamant în combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Intimatul-reclamant prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă ca nefondat, pentru motivele arătate pe cale de întâmpinare, cu consecința menținerii hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.313/23.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C; a obligat intimata să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului conform OUG 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 01.12.2005.
În considerente a reținut că reclamantul a fost pensionat la 15.04.1992 în baza art.8 alin.1 din Legea nr.3/1977 când avea vechime întregită la 42 ani din care în grupa I de munca de 24 de ani, 11 luni, 25 de zile și în grupa a III-a, de 4 ani 10 luni și 28 de zile.
Prin nr.OUG4/03.02.2005, legiuitorul a dispus recalcularea tuturor pensiilor din sistemul public stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale", indiferent de anul ieșirii la pensie.
Acest act normativ mai instituie în fapt un principiu și anume acela potrivit căruia dacă pensia anterioară recalculării este mai mare, beneficiarul are posibilitatea să opteze pentru aceasta.
Prin art.14 alin. 1 din Legea nr.3/1977, persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puțin 25 ani în grupa a-II-a de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:
- un an și șase luni pentru grupa I de muncă;
- un an și trei luni pentru grupa a-II-a de muncă.
În lumina acestor dispoziții legale, prin decizia nr. 40/22.09.2008, ÎCCJ a statuat că dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 și care au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.
Rezultă că reclamantului i s-a recalculat în mod greșit pensia, deoarece nu a fost luat în calcul un stagiu corect de cotizare de 20 de ani.
Pe cale de consecință, a admis acțiunea reclamantului și obligat pârâta la recalcularea pensiei prin folosirea stagiului legal de 20 de ani începând cu 01.12.2005, data nașterii dreptului.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că, prin sentința civilă nr.313/23.03.2009, Tribunalul Călărașia admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva Casei Județene de Pensii C, obligând-o pe recurentă să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului conform nr.OUG 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.12.2005.
Recurenta a învederat instanței de recurs că soluția la care s-a oprit instanța de fond este netemeinică și nelegală, afirmație ce are la baza următoarele argumente:
Prin întâmpinarea depusă în cauză, recurenta a arătat instanței de fond faptul că reclamantul, așa cum precizează în acțiune, beneficiază de drepturile de pensie pentru limită de vârstă, în temeiul Legii nr.3/1977, în baza Deciziei nr.62469/15.04.1992, privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă.
Drepturile s-au acordat începând cu data de 01.03.1992, pentru o vechime totala în munca de 42 ani din care în grupa I de muncă de 24 ani, 11 luni și 25 zile și în grupa a III-a, de 4 ani, 10 luni și 28 zile.
În conformitate cu HG nr. 1550/23.09.2004, respectând principiile Legii nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu completările și modificările ulterioare, începând cu data de 01.10.2004, pensiile din sistemul public stabilite anterior datei de 01.10.2001, au fost evaluate în vederea recalculării, de această măsură beneficiind și reclamantul.
Reclamantul susține eronat că la recalcularea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă cuvenite, ar fi trebuit să se utilizeze un stagiu complet de cotizare de 20 ani, în raport de prevederile din Legea nr.3/1977.
Această interpretare este contrară dispozițiilor imperative ale art.2 alin.(3) din Anexa la HG nr. 1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, potrivit cărora: "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".
În acest sens, recurenta a precizat că dispozițiile imperative ale art.2 alin.1 din Anexa la actul normativ menționat stipulează: "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare".
Ori, vechimea integrală în muncă prevăzută de art.8 alin.1 din Legea 3/1977 era de 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei: personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbații și 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.
Prin urmare, stagiul de cotizare impus de art.2 alin.3 din Anexa la HG nr. 1550/2004, pentru recalcularea drepturilor de pensie care s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, este cel prevăzut de art.8 alin.1 din Legea nr. 3/1977, și anume "minimum 30 ani pentru bărbați si 25 ani pentru femei".
De asemenea, recurenta a învederat instanței faptul că art.2 alin.3 din Anexa la HG nr. 1550/2004 face trimitere la vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data pensionării.
Ori, așa cum a arătat, vechimea integrală în muncă prevăzută de art.8 alin.1 din Legea nr. 3/1977 "era de minimum 30 ani pentru bărbați si 25 ani pentru femei".
Totodată, recurenta a învederat instanței și faptul că Legea nr. 3/1977 nu prevedea reducerea vechimii integrale în muncă în funcție de activitatea desfășurată în grupa I sau a-II-a de muncă.
Astfel, art. 14 alin. 4 din Legea nr. 3/1977 face referire la reducerea vârstei de pensionare si nu la reducerea vechimii integrale în muncă, cum greșit susține reclamantul; "persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv cel puțin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puțin 20 ani în locurile încadrate în grupa a-II-a de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin.2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau a-II-a de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații, sau 50 ani pentru grupa I și 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile".
Pe cale de consecință, Casa Județeană de Pensii Car eținut corect faptul că stagiul complet de cotizare, corespunzător vechimii integrale în muncă prevăzut de Legea nr. 3/1977 este de 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați.
Pentru aceste considerente, recurenta solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat, modificarea în totalitate a sentinței civile nr. 313/23.03.2009 a Tribunalului Călărași, pronunțate în dosarul nr- (număr în format vechi 618/C/2009), și, în baza dispozițiilor art.3041pr. civ. analizarea cauzei sub toate aspectele, iar prin hotărârea ce se va pronunța, respingerea acțiunii formulate de reclamantul, ca netemeinică și nelegală.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, în mod legal și temeinic a făcut prima instanță aplicarea în speță, dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, în baza căreia s-au deschis drepturile de pensie ale contestatorului, astfel că stagiul complet de cotizare este cel reglementat de acest act normativ, conform dispozițiilor exprese ale art. 2 alin. 3 din anexa HG nr. 1550/2004.
Or, textul art. 14 din Legea nr. 3/1977 reglementează dreptul la stabilirea pensiei, al persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I, situația în speță, având în vedere că, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă al reclamantului-intimat, acesta a lucrat în grupa I, o perioadă de 24 de ani, 11 luni și 25 zile.
Rezultă fără echivoc că vechimea necesară pentru deschiderea dreptului la pensie în cazul persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă și implicit, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani.
În aplicarea art. 274 alin. 1 pr. civ. va obliga recurenta, în calitate de parte căzută în pretenții, să plătească intimatului cheltuieli de judecată în valoare de 600 lei, onorariu avocat avansat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale împotriva sentinței civile nr.313 din data de 23.03.2009, pronunțate de către Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Obligă recurenta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în valoare de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./01.09.2009
Jud. fond:.
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea
